ESCROCHERIA „DONCA” poate schimba legislația energiei verzi

Escrocheria lui Donca putea fi stopată? Cazul arată că piața de energie poate fi ușor virusată, mai ales cu sprijin politic care anulează în practică principiile de guvernanță corporativă. Poate Ministerul Energiei, prin atribuțiile și competențele atribuite, să fie o barieră pentru protecția și siguranța în acest domeniu strategic?

 România este o țară a „listelor”. Avem liste de datornici la ANAF, acum mai ascunsă pentru protecția datelor personale; există o listă a rău-platnicilor la bănci, mai nou, vrem să știm cine sunt violatorii și se pune de un registru al drogaților. De ce nu ar fi și o „listă a rușinii” în care să fie trecuți pungașii care și-au umflat averile pe seama sistemului energetic. Colecțiile de ziare și investigațiile televiziunilor sunt pline de asemenea cazuri; de-a lungul anilor de aici s-a născut sintagma „băieților deștepți”. O simplă cercetare în memoria net-ului ne edifică asupra  „măririi și decăderii” lui Donca, un șmecher care a transpus o clasică Schemă Ponzi în energetică. Istoria recentă a arătat că toate asemenea scheme au ajuns dosare penale, cu condamnări pentru inițiatori și pagube pentru cei capturați în schema piramidală de mirajul îmbogățirii rapide. Experiențele Caritas și FNI nu ne-au lecuit, de vreme ce afaceri de acest gen tot mai răsar, așa cum este și „cazul Donca”.

Schema „energie cu plată zero”

Donca a „inventat” și el un mecanism de a scoate bani din energie prin operații speculative. Firma Energaz, plasată în Brașov, pentru a atrage tot mai mulți clienți, a pus la punct o platformă referral pe care se plasau înscrierile și adeziunea la schema prin care, cine recomanda un nou client beneficia de o reducere de plată. Bonificația ajungea la plată zero dacă erau convinși să intre în schemă 25 de clienți. Totul funcționa dacă Energaz reușea să-și asigure energie electrică mai ieftină decât prețul pieței. Donca avea intrarea în „piața mare” de tranzacționare prin firma  Energia Gaz & Power, unde era acționar cu 2 la sută. Dar importante erau relațiile pe care le aveau ceilalți doi acționari - Europe Energy spa din Italia și mai ales New Energy Trading, din  Elveția.

Jocul de interese care amușinau Hidroelectrica

Prin administratorul firmei elvețiene, Svetislav Bulatovic, un sârb ieșit din „laboratoarele lui Miloșevic”, se deschide poarta spre EFT, companie cu potență financiară și mari interese pe piața sud-estului european, spre Balcani. EFT intră în relație comercială cu grupul de la Cluj al băieților de milițieni, legați prin combinații de firme din piața de trading de energie cu Energon Power & Gaz. Șeful acesteia, Rareș Criste, avea contracte de furnizare cu ETF și Alpiq, și dorea să se conecteze la energia mai ieftină produsă de Hidroelectra. Criste este protagonistul unui dosar care a măturat conducerea companiei Hidroelectrica. El a promis unor oficiali ai companiei o mită de 1,4 milioane euro pentru obținerea unui contract de energie electrică de 270 de milioane de euro. Mita se oferea lui Mihăilă, consilier al Ministrului Energiei, numit în Consiliul de Supraveghere, și directorului de trading Brădean, și el numit în post pe criterii politice și clientelare. Grupul „energetic” de la Cluj, care avea în componență, între alții pe fiii lui Măgureanu și Virgil Ardelean, a reușit să-l scoată în 2013 din boxa acuzaților pe Criste, iar investigațiile nu s-au dus și spre companiile care se aflau în spatele Energon. Cert este că EFT și Alpiq, tăiate din porție, vor deschide împotriva companiei Hidroelectrica procese la Tribunalul Internațional al Băncii Mondiale, cerând daune cumulate de 1,3 miliarde dolari. O echipă de băieți mai deștepți decât „deștepții elvețianului Buzoianu” au câștigat definitiv procesele în care au reprezentat statul român.

De la țeapa cu „plata zero”, la țeapa „solară”  

 Schema cu „plata zero” a fost pusă pe butuci după plafonarea prețurilor la energie și decuplarea firmei lui Donca de la o sursă de energie electrică mai ieftină. Cu notorietatea de om inventiv, care a pornit de jos, ajungând la o viață de lux, imagine pompată intens pe multe canale de comunicare, Donca pornește o altă afacere în energie. De această dată, în zona dinamică a fotovoltaicelor. Tot pe o schemă Ponzi, vinde locuri în parcurile viitoare de energie solară, cu promisiunea unor câștiguri rapide și recuperarea investiției în 20 de luni. Proiectul Solera se prezintă photoshopat, cu imagini atractive care flutură bogăția pe sub nas, ocazie unică, pe deasupra, să contribui la sănătatea Planetei. Parcurile de panouri erau vândute pe amplasamente neclare cadastral, fără contracte de cuplare la sistemul energetic. Ca să fie țeapa și mai „modernă”, Donca lansează și o criptomonedă. Banii celor ademeniți se duc spre paradisurile imobiliare din Dubai și Zanzibar, unde „tatăl țepelor” cumpără proprietăți, etalate și ele pentru a-i întări poziția de influencer de mare succes. Investitorii rămași cu buza umflată își plâng necazul pe la posturile de televiziune.

Cine apără piața energiei de noua generație de „băieți deștepți”?

La marile companii de energie curată și regenerabilă, Hidroelecrica și Nuclearelectrica, sunt instituite acum mecanisme de control care, cel puțin teoretic, ar bloca prin guvernanța corporativă ingerințele unei noi generații de „băieți deștepți”, parașutați în conducerea companiilor pe criterii politice. Experiența recentă arată că pe această cale au fost „trimiși” la calificare, în conducerea unor mari companii ale statului, o serie de persoane care aveau diplome falsificate, CV-uri nereale, legături obscure de afaceri cu mediul politic sau cu rezerviști din serviciile de informații. Ministerul Energiei are capacitatea și obligația, practică și declarativă, de a proteja marile companii de riscurile reputaționale, dar nu poate controla încă jocuri speculative care s-au dezvoltat pe domeniul fotovoltaicelor. Cazul Donca este elocvent, dar nu singular.

 Specula cu fotovoltaice, în atenția lui Burduja

 La lansarea „Codului de bune practici în sectorul energiei regenerabile”, Sebastian Burduja afirma: „Sprijin foarte mult ideea de optimizare a pieței, de curățenie în piața de regenerabile. Sunt aici investitori serioși. Ei sunt incomodați de cei care nu joacă în mod corect. Transelectrica este incomodată de cei care nu joacă în mod corect. A devenit un fenomen în România, și trebuie să o recunoaștem, specula cu terenuri în vederea realizării unor investiții în capacități de producție a energiei din surse regenerabile”. El explică apariția și extinderea fenomenului: „Nu avem niciun interes, n-avem nici o cunoaștere, habar n-avem ce înseamnă un parc solar sau un parc eolian, dar avem niște bănuți de undeva și facem o achiziție de teren. După care vrem să-i înmulțim repede, că suntem creativi. Ei bine, genul ăsta de fenomen a însemnat întârzierea investitorilor serioși, proiectele lor au devenit mai greu rentabile din cauza unor costuri adiționale”.

 Cum anunță ministrul Energiei că va combate fenomenul? „Încărcarea sistemului de către acești speculanți trebuie descurajată sau eliminată. O soluție este să percepem garanții pentru investițiile anunțate. Lucrez cu comisiile parlamentare pentru a veni cu o propunere legislativă în acest sens, pentru a reuși să curățăm această piață importantă”.

George Niculescu, șeful ANRE, adaugă faptul că rolul prosumatorilor trebuie dimensionat și încadrat la conceptul de la care s-a pornit - ca măsură de eficiență energetică și reducere a costurilor la consumatorii casnici. Dar depășirea avizelor tehnice de racordare, cu puteri instalate mai mari, dezechilibrează rețeaua de distribuție. De aceea ar trebui, spune Niculescu, un prag pentru aceste capacități. „Nu vrem să descurajăm acest proces, dar el nu este o măsură de monetizare. Obiectivul Guvernului este să avem mai multe capacități instalate și nu un număr mare de  megawați tranzacționați pe piață, în tranzacții de stilul celor din piața imobiliară. Vom vedea dacă e nevoie să modificăm în Parlament cadrul legislativ primar sau e nevoie doar de modificarea de către ANRE a legislației secundare”.

LOC ÎN CSAT PENTRU MINISTERUL ENERGIEI

Programele ample de investiții din energetică și rolul determinat al domeniului în întreaga economie, relevat și de presiunea  geostrategică rezultată din conflictul din Ucraina, impun o modificare și în structura CSAT. Locul ministrului Energiei este firesc în această instituție din arcul constituțional numai și dacă revedem rapoartele și deciziile CSAT pe tema energiei adoptate în ultimii ani fără votul ministrului Energiei, aflat doar uneori ca invitat la ședințe.