Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În timp ce vineri, la Kiev, se desfășura summitul UE-Ucraina, unde liderii Europei anunțau noi ajutoare pentru țara agresată de Rusia, puncte de frontieră din Polonia erau blocate de fermierii care avertizau asupra situației de criză provocate de importurile agricole din Ucraina, scăpate de sub control. Polonia nu mai este o țară de tranzit, ci a devenit un debușeu pentru cereale ieftine din Ucraina, care nu trebuie să îndeplinească standarde de calitate. Politicienii care sprijină protestele anunțau că cerealele care au inundat piața nu provin de la micii agricultori din Ucraina, ci de la mari companii de producție alimentară conduse de oligarhi care exportă sute de mii de tone.
Coridoarele de solidaritate, deturnate
După ce Rusia a blocat exporturile ucrainene de cereale prin porturile de la Marea Neagră, UE a trecut la organizarea unor trasee de tranzit prin Polonia și România care să permită fluxul comercial spre piețele de destinație tradițională ale produselor ucrainene. Comisarul european pentru transporturi, Alina Vălean, a vizitat în luna mai 2022 Ucraina, Polonia și România pentru a pune la punct infrastructura pentru culoarele de solidaritate. S-au accelerat lucrări în vămi și punctele de contact feroviare pentru scurtarea timpului de transbordare pe rețelele de căi ferate cu ecartament diferit din Ucraina și țările vecine. Ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock, avertiza că blocada Rusiei asupra porturilor ucrainene va duce la o explozie a prețurilor la cereale. Motivația UE a fost aceea de a nu produce foamete în țările din Africa și Orientul Mijlociu, care importau cereale din Ucraina. Șoselele din Polonia și România s-au „umplut” de camioanele cu produse agricole care aveau direcția porturilor de la Baltica și celor de la Dunăre și Marea Neagră-Constanța, Burgas, Varna. Pentru a nu bloca vămile s-au dat dispense de taxe și control fitosanitar pentru aceste transporturi, ridicându-se și plafonările anterioare cantitative de intrare în UE. Turcia și ONU au negociat apoi un acord cu Rusia pentru a permite deschiderea porturilor ucrainene de la Marea Neagră pentru ieșirea vaselor cu cereale. Ca urmare a acordului, Ucraina a livrat 14,1 milioane tone de cereale prin Marea Neagră. Dar...
Au apărut rapid probleme în țările care și-au arătat cu bună-credință solidaritatea. Ele au devenit în scurt timp țări de destinație și nu de tranzit, cerealele și plantele tehnice care trebuiau să astâmpere „foametea planetei” rămânând „pe loc”, intrând pe piețele locale și dând peste cap prețurile. Au apărut tensiuni cu producătorii locali care nu au mai avut loc în depozite și silozurile ocupate de marfa din Ucraina, iar capacitățile de transport pe Dunăre și pe căile ferate, cu vagoane specializate de cereale, au fost insuficiente. Agricultorii din „prima linie” de contact cu Ucraina s-au trezit cu recolta anului 2022 rămasă în afara depozitelor, angrosiștii speculând situația cu prețuri de ofertă ridicole.
Datele aduse de protestatarii polonezi sunt elocvente. În acest an, doar în 10 luni Polonia a importat 500.000 tone de rapiță, de șapte ori mai mult față de perioada similară din 2021. Piața internă de porumb și grâu a fost copleșită cu 1,4 milioane tone, respectiv 1,7 milioane tone, după ce la 1 iulie 2022 au fost ridicate limitele la importul de cereale din Ucraina. Situația fermierilor este la fel de grea în România, Bulgaria, dar și în Ungaria, Cehia și Slovacia, pe unde culoarele de solidaritate trasate cu mărinimie de la Bruxelles au devenit piețe de desfacere.
GRUPUL CELOR ȘASE ȚĂRI LOVITE CU „BOMBE” DE CEREALE
Conflictul comercial real, dar nedeclarat pe piața cerealelor din estul Europei a fost adus în discuția Uniunii Europene de țările lovite direct de invazia produselor agricole din Ucraina. În 25 ianuarie 2023, la Secretariatul General al Consiliului European a fost depus un document din partea a șase țări UE, care a fost dezbătut la punctul „diverse” al reuniunii Consiliului „Agricultură și pescuit” din 30 ianuarie. Miniștrii de resort au fost informați din partea delegației poloneze „în numele Bulgariei, Republicii Cehe, Ungariei, Poloniei, României și Slovaciei asupra problemelor create de creșterea importurilor agricole din Ucraina”. Documentul arată în termeni clari că „această creștere poate cauza serioase dificultăți producătorilor din UE din sectorul agricol”, ceea ce „necesită un răspuns urgent, deoarece producătorii din UE din sectorul agricol au fost deja afectați de impactul războiului din Ucraina asupra costurilor de producție cauzate de creșterea prețurilor la combustibili, energie, îngrășăminte”. Sunt expuse în document dificultățile care afectează, în special, sectorul cerealelor. „În perioada ianuarie-noiembrie 2022, importurile de porumb din Ucraina către statele membre UE limitrofe au crescut dramatic comparativ cu anii precedenți, de la câteva mii de tone la milioane de tone. În Polonia, cantitățile s-au ridicat la 1,637 milioane tone, în Ungaria la peste 900 mii tone, Slovacia - 250 mii tone, România - 1,020 milioane tone. Importurile mari de produse dintr-o singură sursă în timpul recoltării au provocat tulburări pe piață în toate statele implicate”. Documentul prezintă și cantitățile mari de importuri provenite din Ucraina în cele șase țări semnatare de grâu, zahăr, carne de pasăre, făină, lactate, miere și a altor produse sensibile - semințe de floarea-soarelui și semințe de rapiță. Polonia atrage atenția asupra situației foarte dificile de pe piața merelor, iar Bulgaria și România, privitor la importurile de floarea-soarelui.
„SIGILAREA” BENZILOR DE TRANSPORT
Cele șase țări cer de urgență, față de „situația foarte gravă”, măsuri care trebuie luate în considerare de UE: compensații pentru fermierii afectați de fluxul crescut de produse din Ucraina; sigilarea benzilor de solidaritate, pentru ca produsele agricole ucrainene să tranziteze statele membre ale UE și să ajungă la țările de destinație; crearea de depozite temporare și de noi coridoare de transport, inclusiv pe calea ferată.
Citește pe Antena3.ro
