Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Schimbările majore din politica energetică europeană pun hidrogenul în centrul strategiei pentru securitate energetică și stabilitate a pieței. Uniunea Europeană lansează prima bursă digitală pentru hidrogen, deschisă între noiembrie 2025 și martie 2026, care va conecta producătorii și cumpărătorii și va spori transparența pieței.
Schimbarea priorităților în Europa
Crizele energetice recente, inclusiv dependența de importuri de peste 60% și volatilitatea crescută a prețurilor la energie, transformă hidrogenul dintr-o soluție pentru schimbările climatice într-un element esențial al rezilienței energetice. Hidrogenul este singurul vector energetic regenerabil stocabil pe termen lung și transportabil prin conducte, ceea ce îl face vital pentru stabilitatea sistemului energetic european.
Un mecanism european care aduce ordine în piață
Pentru a transforma planurile în proiecte reale, Comisia Europeană a lansat, pe 12 noiembrie 2025, primul apel din cadrul Mecanismului UE pentru hidrogen. Această „bursă” digitală, gestionată de Banca Europeană a Hidrogenului, permite producătorilor să depună oferte până la 2 ianuarie 2026, iar cumpărătorilor să se înscrie între 19 ianuarie și 20 martie. Rezultatele apar pe 31 martie.
Platforma publică liste anonimizate, aduce vizibilitate asupra potențialilor parteneri și ajută la planificarea infrastructurii. Cele mai mari avantaje sunt că reduce riscul independență energetică, nu doar o soluție climatică. Organizația cere reguli previzibile, piețe funcționale în industriile grele, o infrastructură completă și o strategie clară de autonomie.
Rețelele care vor lega Europa
Pentru ca piața să devină funcțională, hidrogenul trebuie să circule la fel ca gazul natural. Proiectele majore se conturează deja:
• Delta Rhine, care va transporta hidrogen de la Rotterdam spre industria grea din Germania;
• H₂Med și HY-FEN, conducte care vor lega Peninsula Iberică de Franța și Germania, pe peste 1.000 km, cu o capacitate de până la 2 milioane de tone pe an.
Aceste coridoare vor conecta regiunile cu surplus de energie regenerabilă cu marile centre industriale și vor permite importurile în condiții sigure.
Între timp, Germania a simplificat autorizările și susține industria cu contracte garantate. Olanda oferă unele dintre cele mai competitive subvenții pentru electrolizoare și investește în coridoare internaționale. Franța se concentrează pe porturi și zone industriale, cu ținte ajustate la 4,5 GW până în 2030 și 8 GW până în 2035. Lecția comună: politici coerente, finanțare predictibilă și rețele interconectate.
România, în ecuația europeană
România, cu o Strategie Națională a Hidrogenului, trebuie să accelereze implementarea proiectelor majore pentru a nu rămâne în urmă. Participarea activă la mecanismul bursei hidrogenului și dezvoltarea unor hub-uri regionale sunt vitale. Pentru a atrage investitori, țara trebuie să implementeze contracte pentru diferență, să ofere subvenții competitive pentru electrolizoare și să simplifice procedurile de autorizare. De asemenea, formarea unei forțe de muncă calificate este esențială pentru succesul pe termen lung.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, subliniază necesitatea unei abordări realiste și responsabile, bazate pe infrastructură solidă, educație și respect pentru competență, pentru a construi un viitor energetic stabil în România.
„România trebuie să lase în urmă ambițiile absurde și promisiunile fără acoperire, pentru a adopta o abordare rațională, lucidă și ancorată în realitate. Doar privindu-și cu onestitate nevoile stringente — de la infrastructură și educație până la respectul pentru competență și responsabilitate — poate construi un drum solid către dezvoltare și încredere” este de părere Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Citește pe Antena3.ro
