Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a descins marţi seara la sediul Hidroelectrica, de unde a ridicat o serie de documente legate de insolvenţa companiei.
Momentan nu se cunosc natura investigaţiilor şi nici motivaţiile, însă din poziţiile publice anunţate până acum, cel mai probabil este vorba de demararea unei anchete care analizează condiţiile în care s-a declanşat procedura de insolvenţă. Ancheta vine ca urmare a plângerilor penale depuse în vară de către Hidrosind împotriva lui Remus Vulpescu - pe atunci şef al Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), Iulian Butnaru - membru în consiliul de administraţie al Hidroelectrica şi Oana Truţă - reprezentanta Fondului Proprietatea în acelaşi CA, potrivit lui Nicolae Aurariu, secretarul general al Hidrosind.
Cine ce a votat
Încă de la declanşarea insolvenţei există mai multe suspiciuni legate de declanşarea procedurii iar şedinţa din data de 15 iunie a consiliului de administraţie, în care s-a decis acest lucru, e învăluită în mister. Potrivit unor documente intrate în posesia Jurnalului Naţional, convocatorul are tot data de 15 iunie iar şedinţa este programată pentru ora 11:30. Pe ordinea de zi, singurul punct este "discutarea situaţiei economico-financiare a companiei precum şi a măsurilor necesare a fi luate în perioada imediat următoare". Cei care au convocat şedinţa sunt Vulpescu şi Butnaru. Andrei Todea şi Ionica Raicu nu au fost prezenţi, însă au fost reprezentaţi, prin mandat, de către Vulpescu, respectiv Butnaru, potrivit actelor.
Mai departe, consiliul de administraţie descoperă că, potrivit bilanţului pe anul 2011, Hidroelectrica are datorii curente de 2,05 miliarde de lei, care nu pot fi acoperite din activele circulante existente de 611 milioane de lei. Prin urmare se aprobă formularea cererii de insolvenţă. Deşi Jurnalul Naţional a solicitat oficial Ministerului Economiei informaţii în privinţa modului în care s-a votat în cadrul acelei şedinte, acestea nu au fost oferite.
FP s-a abţinut
În mod surprinzător, Oana Truţă - reprezentanta Fondului Proprietatea, s-a abţinut, potrivit documentelor citate. Asta arată că FP iniţial ori avea dubii, ori nu a dorit să-şi asume răspunderea pentru vot. Greg Konieczny, managerul FP, declara atunci că declanşarea insolvenţei reprezintă "folosirea opţiunii nucleare pentru a rezolva o problemă de lichiditate", însă ulterior FP a început să sprijine insolvenţa. O altă neclaritate o constituie faptul că FP a transmis atunci un comunicat Bursei de Valori Bucureşti (BVB) în care anunţa că a aflat de insolvenţă de pe portalurile instanţelor din România. Oficialii au justificat că votul din CA este secret astfel că nu a ştiut de la propriul trimis.
O altă problemă o constituie declaraţiile contradictorii ale oficialilor. Iniţial Remus Vulpescu a declarat în presă că nu ştie nimic despre insolvenţă. Tot atunci, Andrei Todea a spus că nu ştie de ce s-a cerut insolvenţa.
A existat "mandat"?
Totul orbitează în privinţa existenţei sau nu a vreunui document oficial scris şi înregistrat la Hidroelectrica prin care Todea şi Raicu şi-au acordat mandatele lui Vulpescu şi Butnaru. Surse din sectorul energetic spun că mandatele au fost date "prin telefon". Concomitent, sindicaliştii contestă calitatea de membru a lui Vulpescu. Acesta este trecut în documente drept membru provizoriu, însă o hotărâre AGA din 25 mai 2012 lua act de "încetarea de drept a mandatului domnului Dumitru Remus Vulpescu de administrator provizoriu în Consiliul de Administraţie al Hidroelectrica SA". Asta se întâmpla deoarece fusese numit şef la OPSPI. În final, după o artimetică simplă, nu ar fi fost prezenţi la şedinţă decât Oana Truţă şi Iulian Butnaru iar un vot ar fi fost pentru declanşarea insolvenţei şi o abţinere. Totul depinde de cum sunt interpretate "mandatele" date prin telefon şi de legalitatea calităţii de "membru provizoriu" a lui Vulpescu.
Acesta nu şi-a depus declaraţiile de avere şi de interese pe site-ul OPSPI, astfel că nu se poate şti dacă anterior a reprezentat în instanţă clienţi sau contractori ai Hidroelectrica, ori "băieţi deştepţi".
Ziua Zero
Curtea de Apel va discuta recursurile făcute de către cele două Alpiq-uri şi de către Hidrosind la decizia de intrare în insolvenţă a Hidroelectrica, după două amânări succesive de câte o săptămână. Potrivit Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, în cazul în care se va admite vreun recurs atunci "băieţii deştepţi" vor fi repuşi în drepturi şi vor avea din nou contracte pentru un total de 19 TWh de energie. "În timp ce Hidroelectrica a înregistrat o pierdere de 109 milioane lei în 2011, firmele Alpiq au realizat în 2011 un profit de peste 43 milioane lei cu numai 12 angajaţi.(...) Doar din derularea celor două contracte cu Alpiq, Hidroelectrica a înregistrat o pierdere de peste 850 milioane lei", potrivit Euro Insol. România poate ajunge la propriu în beznă iar Hidroelectrica ar ajunge în faliment în cazul admiterii acestor recursuri, potrivit lui Remus Borza, partener la Euro Insol.
Citește pe Antena3.ro
