Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Suma plătită lunar acoperă un lanț complet — de la producția energiei sau gazului, la transportul și distribuția lor, la taxele impuse de stat și până la costurile administrative ale furnizorilor. Practic, fiecare kilowatt/oră sau metru cub consumat pune în mișcare o infrastructură complexă, împărțită între producători, transportatori, distribuitori, furnizori și stat.
Potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), structura facturilor de energie și gaze din România cuprinde cinci mari componente: costul energiei propriu-zise, tarifele reglementate de transport și distribuție, taxele și contribuțiile aferente energiei, precum și costurile administrative și profitul furnizorului.
1. Costul energiei: doar o parte din factura finală
Aceasta reprezintă energia sau gazul efectiv consumat în locuință. Include:
Pentru energie electrică:
-
costurile de producție (hidro, nuclear, eolian, solar etc.),
-
costul energiei importate pentru acoperirea deficitului,
-
energia achiziționată la vârf de consum.
Pentru gaze naturale:
-
gazele din producția internă și import,
-
costurile de înmagazinare.
Aceasta este componenta cu cea mai mare variație în funcție de consum.
2. Transportul energiei: „autostrada energetică”
Transportul reprezintă magistralele care duc energia electrică și gazele naturale de la producători sau punctele de import către marile zone de consum.
Costurile includ construcția, mentenanța, reparațiile și energia necesară funcționării sistemului. Tarifele sunt strict reglementate de ANRE.
3. Distribuția energiei: „rețeaua de străzi” până la fiecare locuință
Distribuția este etapa finală care asigură livrarea energiei către consumatorii casnici. Costurile sunt similare cu cele ale transportului — construcție, mentenanță, amortizare — și sunt, de asemenea, reglementate de ANRE.
4. Taxe, contribuții și mecanisme de sprijin
În România aceste costuri includ:
-
Accize (aplicabile doar energiei electrice pentru populație),
-
Certificate verzi (susțin energia regenerabilă),
-
Contribuția pentru cogenerare (eficiență energetică: electricitate + termică).
Acestea sunt stabilite prin mecanisme naționale și nu depind de furnizor.
5. Costurile administrative și profitul furnizorului
O parte redusă din factură acoperă:
-
emiterea și gestionarea facturilor,
-
call-center, aplicații, servicii clienți,
-
sisteme informatice,
-
costuri financiare (credite, dobânzi),
-
echilibrarea pieței.
Exemplul facturilor din octombrie 2025: cât reprezintă cu adevărat energia
Factura de gaze: doar 52% reprezintă costul gazului consumat
Pentru o factură de 500 lei, distribuția este următoarea:
-
260 lei (52%) – gazele naturale consumate,
-
132 lei (26%) – tarife,
-
21 lei (4%) – costuri administrative și profit,
-
87 lei (17%) – taxe.
Concluzie: doar jumătate din bani reprezintă gazul propriu-zis.
Factura de energie electrică: aproximativ 40% reprezintă energia consumată
Pentru o factură de 500 lei, structura este:
-
195–228 lei (39–40%) – costul energiei,
-
116 lei (23%) – tarife,
-
7–52 lei (1–10%) – furnizor (administrativ + profit),
-
106–119 lei (21–24%) – taxe și alte obligații.
Concluzie: valoarea energiei din factură este în jur de 200 lei, restul fiind taxe, tarife și costuri ale lanțului energetic.
„Dintr-o factură de 500 de lei, doar o parte ajunge la energia propriu-zisă. Restul înseamnă infrastructura necesară ca energia să ajungă în siguranță la consumatori și mecanismele stabilite de stat” — Dumitru Chisăliță, Președinte AEI
Citește pe Antena3.ro
