Explozia importurilor: Ce se întâmplă cu producția locală de unt?

Români consumă tot mai mult unt din import, în condițiile în care producția internă acoperă doar o treime din necesar. Diferența se traduce într-o notă de plată uriașă. Aproximativ 137 de milioane de euro pe an pleacă peste graniță pentru acest produs de bază. Importăm unt mai ales din Polonia, dar și din Germania și Franța.

Producătorii străini câștigă teren prin prețuri competitive și, în multe cazuri, printr-o calitate constantă. În paralel, procesatorii români reclamă o problemă structurală: laptele produs în fermele autohtone nu este suficient de gras pentru a obține unt premium.

Producție limitată, costuri în creștere

În apropierea Capitalei, o fabrică de lactate produce aproximativ 50 de tone de unt anual, folosind lapte din propria fermă. Procesul începe cu degresarea laptelui și obținerea smântânii, urmată de baterea acesteia în putinei până la separarea untului.

Pentru a fi considerat de calitate superioară, untul trebuie să conțină cel puțin 80% grăsime. Potrivit reprezentanților industriei, genetica și structura raselor de bovine din România au dus la scăderea conținutului de grăsime din lapte.

"Structura de rasă a vacilor din România, genetica, nu mai sunt vaci care dau 10 litri de lapte pe zi cu 4 % grăsime. Oferta de grăsime de lapte a scăzut"”, explică Dorin Cojocaru, președintele Asociația Română din Industria Laptelui.

Pe lângă problema materiei prime, procesatorii se confruntă și cu majorarea costurilor de producție: energie, ambalaje, transport, reciclare sau accize. În acest context, pentru mulți manageri devine mai rentabilă achiziția de unt vrac din import, folosit ulterior în procesare și ambalare pentru consum.

Importuri masive de unt

În ultimii 13 ani, importurile de unt au crescut de șase ori. Piața internă este astfel dominată de produse aduse din afara țării, în special din Polonia, unde costurile de producție sunt mai mici și fermele asigură lapte cu un conținut mai ridicat de grăsime.

Un român consumă, în medie, nouă pachete de unt de 200 de grame pe an. În supermarketuri, prețurile pornesc de la 8,80 lei pentru un produs românesc cu 65% grăsime și depășesc 15 lei pentru variantele cu un conținut mai mare de grăsime. Brandurile premium pot ajunge și la 23 de lei pe pachet.

În plus, untul s-a scumpit cu 13% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor din piață.

Ce arată testele de laborator

În cadrul campaniei „Ce ne puneți în mâncare?”, realizată de Observator, mai multe mărci de unt din supermarketuri au fost analizate în laborator. Rezultatele nu au indicat produse contrafăcute sau contaminate cu bacterii periculoase.

Chiar și așa, dependența tot mai mare de importuri ridică semne de întrebare privind competitivitatea producției locale și capacitatea României de a-și acoperi propriul consum din resurse interne.