Gest unic în UE și NATO: România fuge din bănci în care rușii sunt minoritari

Cu toate acestea, țara noastră continuă să rămână în acționariatul Băncii pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) unde, de asemenea, se regăsesc rușii, dar în viitor nu este exclus ca Executivul de la București să retragă România și de aici. Ieșirea din acționariatul BII și BICE a fost o măsură luată din scurt, fără o analiză aprofundată a consecințelor și, mai ales, fără a fi coordonată cu acțiuni similare din partea celorlalte state membre UE și NATO. Pe lângă pierderile financiare directe pe care le pot suferi statul român și firmele cu expunere pe aceste bănci, măsura ar putea declanșa și un val de procese împotriva Guvernului care s-ar putea vedea obligat astfel să plătească despăgubiri, spune fostul ministru al Finanțelor, Eugen Teodorovici, care în trecut a fost și membru în bordul BII din partea statului român.

România este acționar în toate cele trei bănci, dar firmele românești au expunere doar pe Banca Internațională de Investiții (BII) și Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB). În ambele bănci, capitalul rusesc nu este majoritar. Potrivit datelor publicate pe site-ul BSTDB, acționariatul băncii este format din Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Moldova, România (deține 14% din acțiuni), Rusia (deține 16,5% din acțiuni), Turcia și Ucraina. Alături de Rusia, cu o deținere de 16,5% din capital se mai regăsesc Turcia și Grecia.  În ceea ce privește BII, aici acționariatul este format din  Bulgaria, Cuba, Cehia, Ungaria, Mongolia, România (deține 6,14% din acțiuni), Rusia (deține 47,46 din acțiuni), Slovacia și Vietnam.

Cum a evoluat creditarea la BII și BSTDB

La nivelul anului trecut nu se poate spune că Rusia și-a impus o poziție de forță și a folosit banii celor două bănci pentru a-și finanța propriile investiții. Conform raportului financiar al BSTDB pe 2021, instituția financiară a acordat credite în valoare de 2,37 miliarde de euro. Conform statisticii, cele mai multe credite pentru investiții au fost atrase de Turcia, 507,25 milioane de euro, Rusia fiind pe locul doi, cu 477,94  milioane de euro. Clasamentul este continuat de Grecia, cu 335 milioane de euro, Ucraina, cu 286,93 milioane de euro, Bulgaria, cu  248,39 milioane de euro și abia pe poziția a șasea vine România, cu 224,21 milioane de euro. În ceea ce privește BII, aici valoarea creditelor acordate a crescut cu peste 16% anul trecut, ajungând la 1,2 miliarde de euro. Valoarea lor plasează pe primul loc Rusia, cu 229,76 milioane de euro, ea fiind secondată de România, cu 114,11 milioane de euro. În funcție de nivelul creditării, pe locurile următoare s-au clasat Ungaria, cu 100,46 milioane de euro, Slovacia, cu 90,06 milioane și Bulgaria, cu 80,18 milioane. De ce a atras România doar atâți bani pentru investiții pare mai degrabă o problemă care ține de impotența endemică a noastră de a face proiecte fezabile decât de eventualele jonglerii ale Rusiei cu capitalul celor două bănci.

Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre este în strânsă legătură cu Organizația pentru Cooperare Economică la Marea Neagră, unde, din martie 2021, funcția de secretar general este ocupată de fostul ministru de Externe Lazăr Comănescu. La vremea respectivă, numirea sa a fost văzută de către oficialii de la București ca un mare succes al diplomației românești.

Acționariatul BII

Citește pe Antena3.ro

Cum arată buletinul de vot la primul tur de la alegerile prezidențiale 2024

Expunerea fondurilor de pensii private

La BII și BSTDB dețin obligațiuni mai multe fonduri care administrează  pensii private (Pilonul II), dar cele mai mari expuneri sunt pe BII. De exemplu, NN Pensii (Pilonul II) este cel mai mare investitor în obligaţiunile emise de BII și BSTDB, ea având plasate aici circa 597,30 milioane de lei la sfârșitul anului trecut. Cea mai mare serie de obligațiuni achiziționate este în valoare de 150 milioane de lei și numără 15.000 de obligațiuni la BII. Ele expiră pe data de 1.11.2022. Un alt fond este BCR PENSII (Pilonul II), care avea la sfârșitul anului trecut dețineri în valoare de 207,43 milioane de lei, reprezentând 3,41% din activul net, plasate în obligațiuni emise de cele două bănci. De asemenea, BRD Pensii (Pilonul II) deținea la sfârșitul anului trecut obligațiuni în valoare de aproape 95 milioane de lei la cele două bănci, reprezentând 2,67% din activul net.

Reprezentantul României în bordul BII și BSTDB este în prezent Alin Chițu, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanțelor.

Impact de 0,6% din valoarea activelor OPC

Pe lângă fondurile de pensii amintite, la cele două bănci dețin plasamente și o serie de fonduri de investiții. Potrivit ultimelor date disponibile, valoarea totală a activelor organismelor de plasament colectiv (OPC) este în prezent de circa 48,16 miliarde de lei, iar impactul ca urmare a retragerii din BII și BSTDB este estimat la 0,6%, ceea ce ar putea însemna un efect negativ de aproape 289 milioane de lei. Cel mai mare impact îl va avea însă retragerea din acționariatul BII, acesta fiind estimat la 0,54% din valoarea totală a activelor, adică de 260 de milioane de lei. Potrivit ultimelor date disponibile, societățile de administrare a investițiilor (SAI) care au expunere pe cele două bănci sunt în număr de cinci, după cum urmează:

-SAI BRD Asset Management SA: 2,49% din activul administrat este plasat aici. La 31 decembrie 2021 capitalul net al societății era de 5,26 miliarde de lei;

-SAI BT Asset Management SA: 2,32% din activul administrat este plasat aici. La 31 decembrie 2021 capitalul net al societății era de 4,93 miliarde de lei;

-SAI Erste Asset Management SA – 1,41% din activul administrat este plasat aici. La 31 decembrie 2021 capitalul net al societății era de 5,77 miliarde de lei;

-SAI OTP Asset Management SA – 2,37% din activul administrat este plasat în acțiuni aici. La 31 decembrie 2021 capitalul net al societății era de 0,794 miliarde de lei;

-SAI STAR Asset Management SA – 0,32% din activul administrat este plasat în acțiuni aici. În statistica ASF această societate apare la și altele, deci ar fi un activ net mic;

54,46 milioane de euro este capitalul subscris vărsat de România la BII și BICE, iar el ar putea fi pierdut integral, în cazul în care nu se vor găsi amatori să cumpere acțiunile deținute de țara noastră

O decizie fără o analiză de impact

În prezent, Executivul nu are o estimare a impactului pe care l-ar putea avea retragerea României din BII și BICE, lucru pe care îl recunoaște și în expunerea de motive care însoțește Hotărârea de Guvern adoptată în acest sens. Astfel, conform precizărilor din expunerea de motive „în acest moment nu se poate estima impactul financiar și un calcul exact al acestor obligații reciproce ar fi posibil doar printr-o evaluare exhaustivă atât a activelor, cât și a pasivelor Băncii, prin contractarea unui auditor extern. În acest sens, o eventuală contractare a unui auditor extern ar ajuta toate statele membre în curs de retragere să obțină o imagine asupra stării de fapt a Băncii din perspectivă financiară”. Într-un răspuns transmis de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) la solicitarea cotidianului Jurnalul, deși fondurile de pensii din România au dețineri la BII, până în prezent, pe întreaga perioadă de deținere a obligațiunilor emise de BII, acestea au încasat la timp toate obligațiile de plată privind cupoanele și principalul obligațiunilor. Fondurile de pensii private dețineau, la data de 31.05.2022, la nivelul întregului sistem, un procent de 0,91%, din activele totale, în obligațiuni emise de către BII. Toate obligațiunile deținute sunt denominate în lei și au fost achiziționate în cadrul ofertelor publice primare, derulate pe Bursa de Valori București și pe Euronext Dublin. Ele dețin calificativul Investment Grade acordat de agenția internațională de rating Standard & Poor’s, a mai precizat ASF în răspunsul transmis.

Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre a înregistrat anul trecut un profit net de 43,9 miliarde de euro, potrivit situației financiare aprobate săptămâna trecută de către Consiliul Guvernatorilor, forul de conducere al instituției financiare cu sediul la Salonic, Grecia.

Vânzarea acțiunilor, o mare necunoscută

Procesul de retragere din acționariatul celor două bănci este unul de durată, Guvernul vorbind de șase luni, timp în care România va trebui să negocieze cu ceilalți acționari, eventual cu alte țări din afara acționariatului, pentru a-i convinge să cumpere participațiile sale. În opinia lui Eugen Teodorovici, mutarea decisă de Executiv va avea costuri pentru țara noastră. „România este deocamdată singura țară care a anunțat că se va retrage din acționariatul BII și BICE. Alte țări nu au luat o asemenea decizie, deși ar fi trebuit ca toate țările UE acționare să ratifice în Parlamentele lor o asemenea măsură simultan și apoi să se retragă. Noi, ca de obicei, la presiunea unor minți rătăcite prin politică am luat o măsură care ne va costa, a declarat Eugen Teodorovici pentru cotidianul Jurnalul. În opinia sa, vânzarea acțiunilor deținute de România ar putea să fie făcută la o valoare mult mai mică dar, cel mai probabil, capitalul subscris nu va fi răscumpărat de nimeni. „Rusia poate impune o astfel de decizie, invocând faptul că măsura adoptată de Guvernul României a fost una unilaterală, luată fără a fi negociată cu ceilalți acționari. O să vedeți că Ungaria, de exemplu, nu se va retrage din BII”, spune Eugen Teodorovici. Mai mult, fostul demnitar PSD susține că le-a sugerat actualilor guvernanți să le ceară celorlalți acționari să scoată din acționariat Rusia, lucru pe care ar trebui să-l facă și la BERD. „Să vedeți valoarea investițiilor BERD în Rusia. Acestea ar fi trebuit înghețate și transferate proiectele în zonele riverane conflictului, ele având cel mai mult de suferit de pe urma acestuia. Să-i lași în drum cu aceste proiecte și să vezi ce o să-i doară pe ruși. Dar vedem că se iau decizii cu jumătate de măsuri, în funcție de ce le convine unora”, este de părere Eugen Teodorovici.

„Decizia de retragere a României din cele două bănci și, posibil și din cea de a treia în perioada următoare, s-ar putea lăsa cu procese pentru statul român. Fondurile de pensii care administrează Pilonul II se pot trezi ca la expirarea obligațiunilor să nu mai primească banii investiți și atunci se vor întoarce împotriva statului. Vor spune că noi aveam acolo bani investiți cu un anumit randament, iar din cauza deciziei Guvernului i-am pierdut, ceea ce afectează randamentele fondurilor de pensii, cu efect direct asupra banilor pe care îi vor primi românii care ies din câmpul muncii. Statul va fi astfel bun să plătească despăgubiri. O măsură similară ar putea lua și fondurile de investiții dacă vor constata că măsurile Guvernului lovesc în interesele acționarilor. Toți vor cere despăgubiri, iar statul va fi bun de plată. Se poate crea un tăvălug de procese de care Guvernul va fugi. Pe ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, îl vedem și astăzi că tace și fuge de presă, în loc să le explice românilor ce înseamnă retragerea din cele două bănci, eventual și din a treia, și ce efecte va avea această mutare asupra unora dintre ei”.

Eugen Teodorovici, fost ministru de Finanțe și membru în bordul BII