Fermele de click-uri: de la zero cititori reali, la un milion, falși

Statisticile false ale unor site-uri cu trafic artificial au început să conteze mai mult pentru companiile sau instituțiile publice care plătesc publicitate decât site-urile publicațiilor care au realmente un număr mare de cititori. Această practică nu se regăsește doar pe piața românească, ci este folosită la nivel internațional. Ceea ce lipsește, pentru a opri acest fenomen, este un cadru legislativ care să nu le mai permită proprietarilor unor publicații online să cumpere trafic artificial și să folosească cifre false pentru a obține contracte de publicitate. Deși se cunosc aceste practici de peste zece ani, până acum nu a fost creat un cadru legislativ care să interzică frauda, deși fapta se poate încadra ca infracțiune de înșelăciune.

Oameni și mașini își dau mâna, pe noile „plantații” de activitate online, pentru a crește artificial traficul unor site-uri. Țări mai puțin dezvoltate economic se remarcă pe hărțile de trafic online, la numărul de accesări ale unor publicații și site-uri care astfel își cresc șansele de a obține profit din publicitate. Pentru că roboții sunt mai ușor de depistat, la un audit serios, se folosesc angajați care au în fișa postului accesarea unor site-uri, pentru a crește numărul de cititori „reali”. Este, practic, o nouă meserie care s-a dezvoltat, inclusiv în țara noastră, în ultimii ani, ca răspuns la nevoile unei piețe nereglementate legislativ. Sunt deja publicații care au investit peste 30.000 de dolari pe zi pentru trafic artificial, tocmai pentru că astfel se generează câștiguri din publicitate de cel puțin zece ori mai mari. Astfel s-a creat și o nouă industrie – cea de generare a traficului artificial pentru diverse site-uri. Iar angajații din această nouă ramură economică sunt specialiști în domeniul IT, dar și oameni care nu au nevoie de pregătire specială, ce ar putea fi încadrați ca muncitori necalificați, alături de niște roboți creați special pentru aceste activități. Contorizarea vizitelor pe o pagină de internet depinde, în mare măsură, de un server care înregistrează pixelii generați după un anumit timp de la accesarea respectivei pagini. Unele contoare de trafic au viteză mai lentă, deci vor înregistra accesările după mai multe secunde de la deschiderea paginii.

Posibilități de a verifica datele

Publicitarii cer monitorizări acreditate, făcute de BRAT sau de SATI. Agențiile, mai ales, sunt interesate să aibă garanția că traficul publicațiilor este real, astfel încât reclamele clienților lor să ajungă realmente la publicul-țintă. „De multe ori, clienții se păcălesc, dacă nu cer un audit corect al traficului. Cea mai bună soluție este ca potențialul client al unui site să aibă acces la contorul de trafic, pentru a vedea câți cititori sunt unici și de unde vine traficul. Dacă vezi că vine din India, este clar că s-a plătit pentru creșterea artificială a traficului. Sunt diverse firme care vând trafic fals generat de utilizatori reali. Sunt oameni angajați pentru câțiva dolari pe zi, doar pentru a da click. Există astfel de call-center-uri, în care se lucrează, de exemplu, pe 100 de computere, cu 100 de IP-uri diferite, iar utilizatorii umani deschid site-urile și dau click-uri, astfel încât să respecte și timpul necesar pentru a se înregistra ca o citire reală a articolelor. Se poate adăuga un Proxy Server în România sau în altă țară, pentru a părea că respectivul site se accesează din zona în care clienții sunt interesați să aibă publicul-țintă”, a explicat, pentru Jurnalul, Alexandru Aniței, CEO Cybertech SRL.

Cum se poate depista falsul

Analiza site-ului arată semne de trafic web fals. Creșterea bruscă a traficului este un prim semn. Dacă site-ul web primește în medie 100 de vizionări pe zi, iar într-o zi acesta ajunge brusc la 100.000, ar trebui să existe întrebări legate de creștere. Un alt semn este faptul că toți vizitatorii unui site vin de pe același browser. Al treilea semn care trebuie să dea de gândit este faptul că pe site sunt doar vizite scurte și durata sesiunilor este foarte mică. Dacă vizitatorii nu petrec mai mult de câteva secunde pe respectiva pagină web, înainte de a părăsi pagina, acesta ar putea fi un semn al traficului fals. Alte semne sunt legate de locurile din care sunt accesate paginile web: dacă un ziar online din Argeș este accesat de 500.000 de cititori din Pakistan, India sau Kazahstan, este puțin probabil ca aceștia să fie persoane reale, interesate de realitatea argeșeană, la fel cum e și mai puțin probabil ca aceștia să citească 100 de articole în 10 secunde, în fiecare zi. Interacțiunea cu utilizatorul este un alt semn. Dacă site-ul solicită un număr mare de vizitatori unici, dar niciunul dintre articole nu este comentat sau rețelele de socializare au puține sau deloc interacțiuni, traficul web fals ar putea fi vinovatul. Dar și în acest caz există acum boții performanți care pot genera comentarii și pot întreține discuții, ca și cum ar fi persoane reale.

Tehnici combinate, cu angajați și „boți”

Înregistrarea traficului pe o pagină web înseamnă contorizarea adreselor de IP care accesează o pagină. Cu „boți” (roboți care nu există fizic, ci ca mici programe de soft) este foarte simplu de făcut trafic artificial. „Instalezi un „bot” și îl programezi să trimită „requestul” (cererea de accesare a unei pagini web) „random”, către un anumit site. Intră pe o pagină, apoi pe alte pagini și se poate crea un „spider” care generează singur mii de vizualizări ale paginii. Totuși, va fi înregistrat ca vizitator unic. Dacă cineva face statistică de vizualizări, la „page views”, se vor vedea multe, dar „unicii” sunt puțini. Această metodă mai simplă este folosită, de obicei, de cei care au deja trafic destul de bun, dar vor să-l umfle artificial, la numărul de vizualizări, pentru a arăta, de exemplu, că are 1.000 de vizitatori unici, dar 100.000 de vizualizări ale paginii, ceea ce arată că persoanele care accesează respectivul site citesc realmente conținutul, deși jumătate din ceea ce apare în statistici poate fi generat artificial de roboți. O altă metodă, mai rafinată, este instalarea unui „bot” pe mai multe servere, cu IP-uri diferite. Aceste servere costă circa 10-20 de dolari pe fiecare „bot” în parte, crescând traficul de la un singur vizitator unic, la câteva zeci. Următorul pas este să adaugi un Proxy Server sau un VPN în server, precum Thor, care generează un IP unic de fiecare dată când te conectezi prin el. Astfel se ajunge la sute de false accesări”, mai explică expertul Cybertech. Cei care vor să se asigure că metodele lor vor fi foarte greu de depistat le combină, astfel încât oamenii devin colegi cu „boții”, la accesarea paginilor web, pentru a crește artificial numărul de vizitatori unici și de cititori contorizați zilnic. Este o meserie extrem de simplă, pe care o pot face, în egală măsură, oameni cu puține abilități și „boții” care pot imita comportamentul uman.

Nivelul la care a ajuns Inteligența Artificială

Sunt deja foarte multe metode de generare a traficului artificial, dar unele se apropie foarte mult de cizelarea unor programe care arată cât de  mult s-a dezvoltat Inteligența Artificială. Adesea putem conversa pe internet cu roboți, fără să ne dăm seama. Iar acești roboți sunt folosiți inclusiv pentru creșterea artificială a traficului și a credibilității unor publicații, trecând granița și către cercetarea sociologică, ce poate fi falsificată în același fel. „Sunt metodele de a genera comentarii și comentarii la comentarii, cu ajutorul „boților”. Sunt unii „boți” care devin personaje. Se pot programa pentru a se comporta ca un anumit personaj istoric sau ca o persoană reală, dintr-o anumită categorie socio-profesională și de vârstă, cu anumite caracteristici de comportament. Aceștia pot susține conversații de tip call-center. Am asistat la astfel de conversații și efectiv e foarte greu să-ți dai seama că sunt „boți” și nu persoane reale”, explică Alex Aniței.

Sunt foarte multe variante prin care se poate crește artificial traficul. Nu se poate verifica decât dacă se analizează datele reale, dar metodele combinate face această verificare extrem de dificilă.

Dacă vezi că un IP bagă 100 de comentarii diferite, pe 100 de pagini diferite, în mod clar nu poate fi uman. Cel care plătește publicitate se poate adresa companiei care monitorizează traficul pe internet și să ceară garanția că numărul de cititori este real și nu există trafic artificial. 

Alexandru Aniței, CEO Cybertech SRL

Un astfel de site cu trafic fals încasează bani pentru vizualizări, dar și pentru clickuri, inclusiv de la Google, astfel încât acest trafic artificial, incredibil de mare, este păgubos pentru foarte multe companii.

Cât timp nu este legiferat, nu există frauda

De obicei, traficul artificial este plătit de publicații fake, pentru a obține contracte, în baza unor analize false de trafic. În România este foarte ușor de aplicat această strategie și sunt foarte ușor de păcălit oamenii de afaceri, astfel încât să plătească publicitate pe un site-fantomă, pentru că nu există o cultură a internetului, nu există o lege a presei, care să stabilească ce este mass-media și ce este fake, dar nici măcar nu există un cadru legislativ care să reglementeze activitatea online, astfel încât să introducă traficul fals la infracțiunea de Înșelăciune, în Codul Penal. Nici măcar în legislația internațională nu există astfel de reglementări, iar pachetele de oferte pentru creșterea artificială a numărului de cititori este în plină expansiune.

Confesiunile unui cumpărător de clickuri

La nivel internațional, problema traficului artificial este cunoscută de peste un deceniu, iar în zilele noastre deja se pot găsi oferte de creștere artificială a numărului de vizitatori de pe un site în pachete cu reduceri, afișate la vedere, pe paginile de anunțuri publicitare. Există și metode de creștere artificială a traficului prin mijloace mai puțin murdare, cum ar fi SEO sau titluri bombastice care să determine consumatorul să acceseze anumite pagini, dar nu partea persuasivă este problema, ci roboții sau fermele de clickuri, pentru că acestea falsifică statisticile cerute în publicitate, iar plățile se fac pentru o escrocherie.

Încă din anul 2013 au început să apară confesiuni ale directorilor de marketing ai unor publicații internaționale care au recunoscut că au cumpărat pachete de trafic artificial. Publicația online digiday.com scria, în noiembrie 2013, despre problemele pe care deja le aveau cei care plăteau publicitate online, cu frauda care tinde să se generalizeze. Milioane de afișări publicitare sunt difuzate către roboți și traficului non-uman, iar companiile de tehnologie publicitară fac puțin pentru a o opri. Digiday a vorbit cu un fost director editorial care a spus că a achiziționat cu bună știință trafic fraudulos și l-a vândut agenților de publicitate în ultimul an. De fapt, a fost modelul de afaceri al fostei sale companii. Iată ce a spus el: „Cheltuiam de la 10.000 la 35.000 de dolari pe zi pentru trafic. Conversațiile mele cu aceste rețele publicitare au fost similare: M-au lăsat să decid cât de mult am fost dispus să plătesc pentru trafic și, când le-am spus 0,002 USD sau mai puțin, mi-au spus clar că dețin un control redus asupra calității traficului pe care îl vor face trimite la acel preț. Totuși, calitatea nu a contat pentru noi. În calitate de site web care rulează un model de arbitraj, tot ce conta era profitul și, pentru fiecare vizită de 0,002 USD pe care o cumpăram, făceam între 0,0025 USD și 0,004 USD vânzând anunțuri grafice prin rețele și schimburi”, a povestit antreprenorul.

Vizitatorii de calitate inferioară sunt mai ieftini

Furnizorii de trafic artificial oferă o serie de servicii și mai multe tipuri de trafic, de la trafic CPC de 2,00 USD provenit de la Google, Yahoo și Bing, până la 0,002 USD CPC, mai slab calitativ, de „calitate necunoscută”. „Atunci când plătiți 0,002 USD pe click, primiți în principal roboți. Vă puteți da seama că este trafic de „bot” doar privind analiza. Am vedea o creștere a traficului în tabloul nostru de analiză în timp real și apoi am vedea că tot traficul nostru pentru ziua respectivă a fost difuzat în câteva ore, sau totul ar proveni de la utilizatori care foloseau aceeași versiune foarte veche de Internet Explorer. Aproape toți utilizatorii noștri aveau versiuni Flash din 2003, potrivit Google Analytics. Asta pur și simplu nu se întâmplă cu utilizatorii reali”, a mai mărturisit antreprenorul.