Fermier, fost şef la Drumuri

De ce avem drumuri puţine şi pline de gropi? Pe lângă faptul că nu avem bani, nu avem nici specialişti în proiectarea, construcţia sau recepţia de drumuri.

Lista disponibilizaţilor de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) arată că până acum de supravegherea construcţiei de autostrăzi s-a ocupat un specialist în agricultură, iar alte persoane cu funcţii-cheie în companie aveau studii în filologie, sociologie sau agroturism.

Doar la noi în ţară e posibil ca la doar o zi după inaugurarea unui drum, acesta să cedeze sub greutatea unei maşini. Aşa s-a întâmplat acum mai bine de un an, după ce premierul Emil Boc şi Radu Berceanu, ministrul Transporturilor din perioada respectivă, au inaugurat cu mare fast centura oraşului Gherla. La marea curăţenie pe care au făcut-o recent mai marii de la CNADNR, aceştia s-au debarasat de şoferi, ingineri, economişti, precum şi de câţiva directori.
Pentru a te angaja la CNADNR nu trebuie să ai neapărat studii de specialitate, unele posturi fiind ocupate de persoane care au doar şcoala generală. Potrivit listei furnizate de CNADNR cu numele, funcţiile şi studiile persoanelor disponibilizate din cadrul instituţiei în vederea reducerii cheltuielilor, se poate observa că angajaţii, daţi afară, aveau studii care nu au nimic în comun cu posturile pe care le ocupau.

Cel mai bun exemplu este fostul director coordonator proiecte autostrăzi, Adrian Ionescu, care avea studii în agricultură. Lista persoanelor disponibilizate din cadrul instituţiei şi al direcţiilor din ţară cuprinde 313 nume. Dintre aceştia numai 46 sunt de la sediul principal din Bucureşti, restul fiind de la direcţiile regionale din ţară. De la CNADNR au fost daţi afară mai mulţi şoferi, persoane cu studii în inginerie economică, în agroturism sau în agricultură, câţiva economişti, precum şi vreo doi îngrijitori şi operatori pe calculator.

De la direcţiile din ţară au fost daţi afară mai mulţi asfaltatori, zidari şi betonişti. "CNADNR va plăti anul acesta câte un salariu mediu net pe companie salariaţilor disponibilizaţi, urmând ca în 2011 să acorde diferenţa de salarii compensatorii conform contractului colectiv de muncă. În aceste condiţii, economia realizată la fondul de salarii în anul 2010 este de 15 milioane de lei, urmând ca suma alocată pentru plăţi compensatorii să fie de şase milioane de lei. Pentru anul 2011 se preconizează realizarea unei economii de 16 milioane de lei, în condiţiile în care fondul de salarii nu este afectat de plăţile compensatorii şi de circa 10 milioane în condiţiile în care fondul de salarii este afectat de plăţile compensatorii", potrivit directorului general al CNADNR, Dorina Tiron. Angajatorul va plăti un număr de salarii medii nete realizate pe companie, în funcţie de vechimea în muncă.