x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Cum reușesc fermierii români să nu mai stea la mâna intermediarilor. Cerealele, vândute la preț mai bun

Cum reușesc fermierii români să nu mai stea la mâna intermediarilor. Cerealele, vândute la preț mai bun

de Monica Cosac    |    22 Mai 2023   •   08:00
Cum reușesc fermierii români să nu mai stea la mâna intermediarilor. Cerealele, vândute la preț mai bun

În timp de piața este inundată de cereale ucrainene ieftine, cea mai mare fabrică de nutrețuri din România preferă să își procure materia primă de la fermierii autohtoni, chiar dacă prețul plătit per tonă este mai mare. Ce face diferența? Calitatea cerealelor românești, care este net superioară față de cea a cerealelor din Ucraina, și se regăsește în calitatea furajelor obținute, spun reprezentanții fabricii. Eliminarea intermediarilor este avantajoasă și pentru fermieri, care spun că nu mai sunt la mâna traderilor.

Cerealele produse de fermieri sunt preluate de camioanele Fabricii de Nutrețuri Combinate (FNC) din județul Vâlcea direct de pe câmp, în momentul recoltării, sau din depozitele autorizate ale acestora și, potrivit reprezentanților fabricii, la un preț mai bun decât cel oferit de traderi.

„Oferim 10 euro (la tonă - n.r.), peste prețul oferit de către traderi sau alți comercianți din piață. Noi nu cumpărăm cereale ca să facem comerț, cumpărăm cereale ca să le consumăm în producția proprie. Noi suntem procesatorul final”, spune Marius Bărbulescu director linie agricultură și furaje a grupului Carmistin. Potrivit acestuia, cerealele sunt preluate de la fermieri atât în timpul campaniei de recoltare, cât și pe parcursul anului.

„Cerealele produse de fermierii români sunt mult mai calitative decât cerealele provenite din afara Uniunii Europene, mă refer aici la cerealele provenite din Ucraina, unde calitatea acestora este net inferioară cerealelor produse de fermierii români”, explică acesta.

 

„Toate cerealele care au fost cumpărate au fost testate, pe baza eșantioanelor, și am ajuns la această concluzie: calitatea cerealelor românești este net superioară celor din Ucraina”,

Marius Bărbulescu, director FNC

 

Îngrășămintele chimice, înlocuite cu gunoi de grajd

Din această colaborare directă au de câștigat și fermierii, și procesatorul final, deoarece calitatea materiei prime se reflectă în calitatea nutrițională a granulelor de nutreț.

Fermierii spun că, pentru ei, au fost „un mare avantaj”, pentru că au fost eliminate nu numai unele probleme de logistică și de depozitare, dar chiar au fost reduse și prețurile de producție, prin înlocuirea unei bune părți a îngrășămintelor chimice folosite pentru culturi cu gunoi de grajd provenit de la fermele de animale ale holdingului românesc.

Alin Ancuța este unul dintre fermierii care au închegat un astfel de parteneriat cu fabrica de la Băbeni și, în prezent, cultivă 2.250 ha cu grâu, porumb, lucernă, floarea-soarelui, mazăre și rapiță.

„În afară de rapiță, cam toate celelalte culturi le valorificăm către Fabrica de Nutrețuri Combinate de la Băbeni. A fost un mare avantaj, pentru n-am mai fost obligat să aștept după traderi, să facă traderii prețul. Am avut o siguranță a vânzării produsului finit la un preț bun și cu ajutor pe partea logistică, pentru că toate cerealele au fost vândute direct din câmp.

Un alt avantaj a fost că, de când am început să colaborez cu Carmistin, am eliminat o mare parte din îngrășământul chimic. Știți că, pentru o bună producție, plantele trebuie ajutate cu îngrășământ, cu azot. În condițiile în care, anul acesta, costul îngrășămintelor a fost unul destul de ridicat - undeva la 1.000 de euro tona - eu iau o mașină de gunoi de grajd pe care o distribui pe teren și îmi asigură o parte din mâncarea necesară pentru plante. Ajută foarte mult la producție, la costuri...”, a explicat Alin Ancuţa.

Parteneriat cu peste 100 de fermieri

 „În momentul de față lucrăm cu peste 100 de fermieri, iar până la momentul campaniei de recoltare, cu siguranță, vom dubla numărul fermierilor. În special fermieri din județele vecine, pentru a optimiza cheltuielile cu transportul”, spune Marius Bărbulescu, adăugând că în fiecare zi sunt încheiate noi contracte cu fermieri din județele limitrofe.

„Nu am adus deloc cereale din alte țări - din Ucraina sau din Republica Moldova, așa cum se practică în acest moment. Preferăm să cumpărăm un grâu de calitate de la fermierii români, cu un procent de proteină mai mare, ca să optimizăm rețetele. Per total, costul rețetei cu cereale românești este mai avantajos”, a ținut să sublinieze directorul FNC.

Granulele conțin cereale, legume și șroturi

La fabrica de nutrețuri din localitatea vâlceană Băbeni sunt produse furaje făinoase, granulate și pesmet pentru toate categoriile de animale, cu rețete diversificate, cu posibilitatea de a combina peste 20 de materii prime diferite, de la grâu, porumb, soia, lucernă și rapiță, la mazăre, orez, ovăz etc. cu o gamă largă de aditivi.

Potrivit reprezentanților fabricii, pe lângă cereale, legume și șroturi (de floarea soarelui, soia și rapiță), în compoziția furajelor produse aici intră și vitamine, minerale, calciu, sare și ulei de floarea soarelui și de soia. Doar o mică parte (circa 10%) din cerealele folosite provin din producția proprie a grupului, restul fiind colectate de la fermierii cu care colaborează.

Nutrețurile ambalate aici ajung în micile magazine specializate, mai ales în cele din județele limitrofe, dar și în alte zone din țară.

„Ajung la consumatorul tradițional, ca să spun așa, la oamenii care cresc în propriile gospodării animale - oi, porci, curcani -, dar și la fermieri care cresc în sistem intensiv. Avem rețea de distribuție a furajelor în toată țara și intenționăm să facem și export, în special către țările arabe, unde există o cerere ridicată de furaje”, a mai precizat directorul fabricii de furaje.

Capacitatea de producție a furajelor combinate și cea de stocare a cerealelor va crește, din acest an, odată cu finalizarea unuia dintre cele mai moderne silozuri din sudul României. Astfel, prin implementarea unui proiect demarat în 2020, capacitatea de producție va fi de 45 T/h, față de 20 T/h în prezent, iar prin punerea în funcțiune a unei baze de siloz cu o capacitate de 50.000 T/h, capacitatea de stocare a Grupului Carmistin va ajunge la 120.000 T, în județul Vâlcea.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

×