Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Totalul datoriei externe a Romaniei era la finele lui 2011 de 98,4 miliarde de euro sau 5.000 de euro de roman, a declarat ieri Valentin Lazea, economistul-sef al Bancii Nationale a Romaniei (BNR).
Din aceasta suma, aproape jumatate de "gaura" a fost facuta dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.
"Este mai preferabil pentru o tara sa atraga fluxuri de capital negeneratoare de datorie externa decat fluxuri generatoare de datorie externa. Practic, fluxurile importante care nu genereaza datorie externa sunt trei. Vorbim de investitii straine directe, de transferurile private si de fondurile europene. De partea cealalta, fluxurile care genereaza datorie externa se creeaza din datorie privata sau guvernamentala. Din acest total de 98,4 miliarde de euro, dupa momentul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana cresterea acestei datorii externe a fost de circa 57 miliarde de euro. Deci in 5 ani ne-am imprumutat de 57 miliarde de euro, iar tot in acesti cinci ani cele trei componente negeneratoare de datorie au adus in tara circa 50 miliarde de euro', a spus Lazea.
Mai exact, creditele private sau de stat au fost balansate de investitii, exporturi si fonduri europene, insa problema este ca in continuare exista un dezechilibru si se acumuleaza mai multa datorie decat se produce valoare. "Ideea este cum sa facem ca fluxurile negeneratoare de datorie sa devina mai mari decat celelalte", a explicat Lazea.
25.000 de euro pe contribuabil
Analistul Ilie Serbanescu spune ca, desi 5.000 de euro pe cap de locuitor nu e o suma mare comparativ cu statele occidentale, in mod normal ar trebui sa se calculeze pe cap de contribuabil, iar asa ar veni 25.000 de euro pe fiecare contribuabil. Desi si aceasta suma este relativ mica, problema tarii noastre este ca raportata la o unitate de produs intern brut, aceasta e "ingrozitor de mult". "In primul rand, cei 5.000 de euro sunt raportati la populatia din 1990. A doua chestiune e ca trebuie spus foarte clar ca 70 de miliarde de euro nu apartin romanilor, ci sunt banci si companii straine, care s-au imprumutat in afara, mai ales catre mamele lor", a spus Serbanescu.
"Din intreaga suma, 20 de miliarde de euro apartin statului iar 9 miliarde de euro sunt datoria BNR catre FMI", a completat Serbanescu. "Asta e problema centrala. Datoria externa a Romaniei in proportie de 70% nu e a romanilor. Apasa pe noi si pe leu, fara sa fie a romanilor. O foarte mare parte e datorie pe termen scurt si intra in calcule la rating", a mai afirmat fostul ministru. El a exemplificat prin primul imprumut de 20 de miliarde de euro, luat de Romania de la Fondul Monetar International (FMI), Comisia Europeana (CE) si Banca Mondiala (BM). Serbanescu e de parere ca tara noastra a fost obligata sa ia imprumutul deoarece 20 de miliarde de euro era expunerea pe termen scurt, chiar daca datoria statului aproape ca nu exista.
Impact direct
Cum ne afecteaza aceasta datorie pe noi toti? Un document al FMI publicat in luna martie explica pe indelete. Raportul spune ca ajustarea fiscala din Romania putea fi facuta mai gradual, ceea ce ar fi avut un impact mai redus asupra economiei, mai ales tinand cont de nivelul redus al datoriei de stat.
Mai exact, taierile salariale de 25%, reducerea ajutoarelor sociale sau cresterea TVA puteau fi evitate sau realizate intr-un alt mod.
"In 2010, Guvernul a introdus masuri fiscale radicale pentru a combate efectele contractiei economice, mai profunda decat se estimase, masuri care ar fi contribuit la scaderea productiei economice. Masurile - majoritatea pe partea de cheltuieli, cu scopul de a readuce costurile la nivelurile din 2007 - au presupus taierea cu 25% a salariilor din sectorul public, cu 15% a prestatiilor sociale, alte reduceri ale cheltuielilor publice cu bunuri si servicii, o scadere cu peste 8% a numarului angajatilor din sectorul public. O majorare a TVA cu 5 puncte procentuale, la 24%, a fost de asemenea operata in iulie 2010. Aceste masuri au asigurat atingerea obiectivelor din program (...) Cu toate acestea, masurile au determinat o pozitie foarte prociclica, intarziind practic revenirea economica. Privind in retrospectiva, s-ar putea spune ca procesul de ajustare putea fi mai gradual, in special tinand cont de nivelul relativ redus al datoriei publice a Romaniei", se arata in raport.
Ministrul de Finante Florin Georgescu a reusit la negocierile cu delegatia FMI sa obtina o majorare de 8% pentru salariile bugetarilor, incepand cu luna iunie. Cea de-a doua majorare pentru reintregirea salariilor ar urma sa se opereze din decembrie, potrivit premierului Victor Ponta.
