Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România a atras 1,5 miliarde de euro de pe pieţele externe prin lansarea unei emisiunii de obligaţiuni denominate în euro cu scadenţa la şapte ani, la o dobândă de 3,7 puncte procentuale peste midswap (indicatorul de referinţă al pieţei). Asta înseamnă că dobânda împrumutului este puţin peste 5% pe an, dacă luăm în calcul o medie a indicatorul midswap de 1,34% (variază pe tot parcursul zilei). Potrivit unor surse bancare, citate de Mediafax, cererea totală pentru obligaţiunile emise de România a fost de circa 4,5 miliarde euro, iar Guvernul a atras maximul propus. Reprezentanţii Ministerului nu au confirmat însă informaţiile până la ora închiderii ediţiei. Cert este că la începutul lunii noiembrie o emisiune de obligaţiuni denominate în valută de 793,8 milioane euro va ajunge la maturitate. Şi Banca Naţională va avea de făcut cea de-a doua plată către FMI, pe 6 noiembrie, 670 milioane de euro vor pleca din rezervele băncii centrale către FMI. Una peste alta, în acest an România trebuie să se împrumute cu 16 miliarde de euro pentru a putea să acopere deficitul bugetar de 2,5 miliarde de euro dar mai ales pentru a plăti dobânzile corespunzătoare datoriilor făcute până acum şi ajunse la scadenţă în valoare de 13,5 miliarde de euro. Până acum şi-a făcut norma, ba chiar a şi depăşit-o!
Rostogolire de titluri de stat
Ministerul de Finanţe are titluri de stat scadente în 2012 în sumă totală de 43,4 miliarde lei, dar acest volum este mult mai mare deoarece trebuie majorat cu titlurile de stat ce au fost emise pe termen scurt şi vor deveni scadente tot în acest an. Totuşi, până acum Ministerul Finanţelor şi-a făcut cota de împrumuturi pentru că a împrumutat 46,6 miliarde lei din piaţa locală. La această sumă se adaugă cele 421,5 milioane de euro atrase în octombrie de pe piaţa locală prin obligaţiuni scadente în 2015, cele 750 milioane euro împrumutate la începutul lunii septembrie de pe pieţele externe şi 2,25 miliarde dolari prin emisiuni de titluri pe piaţa SUA. Strategia este ca finanţele publice să se împrumute cât pot pentru a fi protejate astfel de eventualele şocuri externe ce ar putea determina creşterea dobânzilor pe piaţa internă în viitor.
Din 2015, Ministerul de Finanţe va avea de plătit cele 5 miliarde de euro împrumutate de la Comisia Europeană, prima rată fiind de 1,5 miliarde de euro.
BNR se pregăteşte de plată
Circa 670 milioane de euro vor pleca din rezervele băncii centrale către FMI, pe 6 noiembrie 2012. Este cea de a doua rată a împrumutului de 12 miliarde de euro luat de la FMI în anul 2009 şi intrat la plată în acest an. Tot în 2012, banca centrală va mai avea de plată şi cea de a treia tranşă în sumă de 263,7 milioane de euro, care va intra la plată în pragul sărbătorilor de Crăciun, pe 21 decembrie. Nu vor fi probleme pentru că BNR are o rezervă valutară care la 30 septembrie 2012 se situa la nivelul de 32,4 miliarde de euro. Totuşi, rambursarea împrumuturilor externe va creşte semnificativ în anii următori, ceea ce face ca serviciul datoriei externe pentru Guvern şi Banca Centrală să fie important. "În 2013 şi 2014, practic, România va avea dublu de plată a datoriei externe. Dacă am cumula şi dobânzile, Ministerul Finanţelor şi BNR ar trebui să plătească în următorii doi ani circa 13 miliarde euro datorie externă şi alte datorii în valută", a spus Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliul Fiscal. Acesta a adăugat că "putem plăti fără probleme aceste datorii pe care le avem. Avem o rezervă internaţională foarte înaltă, dar în lipsa atragerii de noi finanţări din pieţele internaţionale şi atragerii fondurilor europene se va vedea o reducere relativ rapidă a rezervei internaţionale".
