O misiune comună a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale se va afla la Bucureşti pentru o primă evaluare a noului acord, încheiat la finele lunii trecute, pentru doi ani.
Misiunea, care se va desfăşura în perioada 26 aprilie - 10 mai, va fi condusă de Jeffrey Franks, care a gestionat din partea Fondului si precedentul acord derulat în ultimii doi ani şi din care România a tras 11,9 miliarde euro.
Acordul Stand-By de tip preventiv, încheiat de România şi Fondul Monetar Internaţional, a intrat în vigoare pe 31 martie 2011, conform aprobării date de Board-ul FMI pe 25 martie 2011.
Noul acord are o valoare de aproximativ 3,6 miliarde de euro (reprezentând aproximativ 300 % din cota pe care România o are la FMI) şi va dura 24 de luni, urmând a se derula concomitent cu un nou acord preventiv cu Uniunea Europeană, în valoare de 1,4 miliarde de euro, precum şi cu un împrumut de 0,4 miliarde de euro de la Banca Mondială.
Fiind vorba despre un Acord de tip preventiv, banii de la FMI pot fi traşi numai în cazul unei situaţii excepţionale, cum ar fi un atac asupra monedei naţionale, declanşat de o criză în regiune, concretizat într-o pierdere masivă de rezerve şi de încredere, sau în cazul în care Trezoreria eşuează, în două - trei rânduri, să se finanţeze la costuri acceptabile. În aceste condiţii, toată suma, de circa 3,6 miliarde euro, pe care Fondul o va pune la dispoziţia României prin noul acord de tip preventiv, va fi destinată Băncii Naţionale a României.
Acordul prevede că va continua procesul de consolidare fiscală şi reformele structurale începute sub anteriorul program, pentru stimularea creşterii economice şi a participării sectorului privat în economie.
Noul program prevede reforme profunde în domeniile energiei şi transporturilor, inclusiv reforme în stabilirea tarifelor, îmbunătăţirea reglementărilor din aceste sectoare şi restructurarea şi privatizarea întreprinderilor de stat. Reforma în energie şi transporturi va fi realizată de autorităţile române nu numai cu sprijinul FMI, ci în special al Băncii Mondiale şi Uniunii Europene.
O altă ineficienţă care va trebui rezolvată este cea din sistemul de cheltuieli publice. În prezent, cheltuielile publice sunt afectate de ineficienţă şi au fost utilizate sub 3 % din cele 19 miliarde de euro din fonduri structurale disponibile pentru România.
Inflaţia de aproape 8 % din România, cauzată de majorarea TVA cu cinci puncte procentuale, va trebui să fie monitorizată şi să scadă în 2011, mai ales că evoluţia preţurilor mondiale la energie şi alimente poate constitui un risc pentru succesul procesului de diminuare a inflaţiei.
În timpul vizitei misiunii FMI vor avea loc discuţii concrete referitoare la soarta societăţilor de stat. Board-ul FMI a aprobat un cadru privind domeniul energetic, transporturi, sănătate, au fost stabilite nişte ţinte, dar problemele concrete vor fi discutate cu ocazia noii misiuni la Bucureşti. Atunci, fiecare companie va prezenta o evaluare proprie, în funcţie de care şi de situaţia efectivă a fiecărei societăţi cu capital de stat vor fi convenite măsurile necesare.