FMI revine în discuţiile privind reducerea CAS

Ponta a explicat că bani există, din punct de vedere contabil măsura este acoperită, doar că economia nu e doar contabilitate

Fondul Monetar Internaţional reintră în discuţiile privind reducerea CAS după ce a frânat această măsură la începutul lunii iunie. Instituţia de la Washington spune că împărtăşeşte obiectivul de a reduce povara mare a taxelor pe forţa de muncă, pentru a stimula angajările, dar trebuie să înţeleagă cum intenţionează Guvernul să compenseze deficitul de venituri, a declarat Gerry Rice, directorul de comunicare al instituţiei, în cadrul unei conferinţe a FMI din 10 iulie.

“În timp ce Fondul împărtăşeşte obiectivul de a reduce povara mare a taxelor pe forţa de muncă, într-un efort de a stimula angajările, trebuie să înţelegem cum intenţionează Guvernul să compenseze deficitul de venituri. Fără măsuri de compensare, o reducere a CAS cu 5 puncte procentuale ar creşte deficitul bugetar”, a afirmat Rice.

De unde vin banii

După aproape o lună de la plecarea delegaţiei FMI, Executivul are o estimare mai clară privind veniturile bugetare. Premierul Victor Ponta a explicat că bani există, din punct de vedere contabil măsura este acoperită, doar că economia nu e doar contabilitate. “Strict ca şi sustenabilitate, m-am uitat special încă o dată pe toate datele, avem o încasare suplimentară de 2,6 miliarde din creşterea accizei, 1,5 miliarde din taxa specială de construcţii şi am verificat şi acum, faţă de anul trecut, la venituri curente, pe primele 6 luni avem 3 miliarde de lei în plus. Dacă e vorba de contabilitate, acoperim contabil, doar că economia nu e doar contabilitate mai e şi un pic de minte. Avem şi Codul insolvenţei, 41 de miliarde de lei avem de recuperat de la firme aflate în insolvenţă (...) şi avem creşterea economică de 4% care presupune ceea ce avem de încasat la buget”, a declarat Ponta. Acesta a mai spus, la aprobarea în Parlament a legii în data de 2 iulie, că există surse clare pentru susţinerea reducerii CAS şi pentru anii următori, dacă se recuperează datoriile de la contribuabilii aflaţi în insolvenţă, în acest scop fiind absolut necesară promulgarea noului Cod al insolvenţei. “Dacă vor fi recuperate cele aproape 41 de miliarde de lei datorate de contribuabilii aflaţi în insolvenţă către ANAF, reducerea CAS cu cinci puncte procentuale la angajator poate fi menţinută pentru o perioadă de aproximativ opt ani, la un cost bugetar de 4,8 miliarde de lei pe an al acestei măsuri”, a mai spus Ponta.

Mediul de afaceri, de acord cu măsura, dar cu rezerve

Reprezentanţii mediului de afaceri sunt de acord, în principiu, cu reducerea CAS, însă a arătat că există un risc real ca bugetul să nu respecte limitele impuse, a declarat Steven van Groningen, membru în boardul Consiliului Investitorilor Străini, după consultările cu preşedintele.

“S-a discutat mai mult pe principii şi organizaţiile de afaceri sunt, în principiu, de acord cu reducerea CAS, dar în comun cu preşedintele ne îngrijorează ce se va întâmpla dacă rămânem cu un deficit bugetar relativ mare. Este clar că, dacă avem un buget cu deficit mare care trebuie acoperit, se va acoperi prin taxe şi aceasta este o îngrijorare care există. Degeaba micşorăm taxele astăzi, dacă trebuie iarăşi mărite în viitor”, a spus Steven van Groningen. Discuţiile despre sustenabilitatea reducerii CAS cu cinci puncte la angajator au reapărut după ce preşedintele Traian Băsescu a anunţat că a primit la promulgare legea şi că are semne de întrebare privind oportunitatea măsurii. Luni, preşedintele s-a întâlnit cu premierul şi ministrul Finanţelor pentru a discuta pe tema surselor de finanţare, dar nu au ajuns la o concluzie. Totuşi, Băsescu spune că dacă ar fi prim-ministru, ar adopta reducerea CAS şi a menţionat că niciodată nu a declarat că nu susţine această măsură.

Reducerea fiscalităţii asupra muncii a fost cerută chiar de mediul de afaceri cu condiţia ca ea să nu ducă la creşterea alor taxe. Reprezentanţii FMI au fost primii care au pus piedici acestei măsuri avansând ideea că o reducere a CAS cu 5 puncte procentuale ar creşte deficitul bugetar.