FMI vine să-şi recupereze banii

Introducerea cotelor diferenţiate pentru cei cu venituri foarte mici şi pentru produsele agricole, subiecte aflate în discuţie
O delegaţie a Fondului Monetar Internaţional a sosit astăzi la Bucureşti pentru a discuta cu autorităţile române despre recentele evoluţii economice, politica fiscală şi monetară şi evoluţiile făcute în reformele structurale. Vizita se suprapune pe data de plată a celei de-a doua tranşe din acordul de împrumut din 2009 şi se va încheia pe 14 noiembrie. Cea de-a şaptea evaluare a Acordului Stand by cu România va fi amânată. "Echipa FMI va reveni la Bucureşti deîndată ce un nou Guvern va fi instalat", preciza, pe 16 octombrie, într-un comunicat, reprezentantul rezident pentru România şi Bulgaria, Tonny Lybek.

Schimbări fiscale
Delegaţia FMI a venit în România cu o lună înainte de alegerile parlamentare, exact la timp ca să ia pulsul şi să aprobe sau să dezaprobe propunerile partidelor pentru viitoarea guvernare. Premierul Victor Ponta a anunţat că în programul pe care-l va propune USL prioritar va fi introducerea cotei diferenţiate la producător pentru produsele agricole. "Prioritatea zero pentru 2013 şi unul dintre punctele cele mai importante pe care le avem de discutat cu FMI şi CE îl reprezintă cota diferenţiată la producător pentru produsele agricole. Acolo, conform studiilor făcute de noi - trebuie să-i convingem şi pe cei de la FMI şi CE şi domnul ministru Constantin va fi foarte persuasiv în acest sens - nu se pune problema unei scăderi - vorbesc de ani, anul 2013 - al unei scăderi de încasări la bugetul statului", a spus Ponta. O altă propunere a USL care va trebui discutată cu FMI este introducerea cotele diferenţiate pentru cei cu venituri foarte mici care pot scădea până la 8% şi 12%, cota principală rămânând însă 16%. "Cotele diferenţiate în perioada 2012-2016 pentru cei cu venituri foarte mici pot scădea până la 8 şi 12%, însă cota principală rămâne 16%", a spus Ponta. Analistul economic Ilie Şerbănescu a declarat că o astfel de măsură ar trebui acompaniată şi de introducerea impozitării averilor mari. Ponta a mai precizat că măsura aplicării TVA de 9% la alimente va fi inclusă în programul de guvernare, dar a precizat că impactul bugetar al acestei măsuri trebuie negociat cu partenerii financiari internaţionali.

Guvernul este pregătit
Premierul Victor Ponta a declarat că Guvernul este "foarte pregătit" pentru vizita FMI şi că mesajul transmis de pieţele financiare, prin emisiunea de obligaţiuni de 1,5 miliarde euro, a fost unul puternic şi favorabil României. "Suntem foarte pregătiţi pentru vizita FMI. După cum ştiţi, dincolo de votul unanim din board-ul FMI, practic săptămâna trecută mesajul dat de cei care n-au influenţe politice, şi anume de pieţele financiare, pentru România a fost un mesaj extraordinar de puternic în această perioadă şi favorabil", a spus Ponta. Acesta a explicat că Ministerul Finanţelor a scos pe piaţa externă titluri de 1,5 miliarde de euro, care s-au subscris de trei ori,adică investitorii doreau să ne dea 4,5 miliarde de euro."Sper ca şI dobânda să scadă în acest an  sub 5%, ceea ce ar fi o scădere realemente istorică pentru noi", a spus Ponta.Investitori din Marea Britanie, Austria şi Germania au cumpărat jumătate din obligaţiuni, iar aproape 50% din titluri au fost preluate de managerii de fonduri.

Încă un acord cu FMI?
Ponta a mai precizat că este în interesul României ca anul viitor să aibă un acord cu FMI şi CE. "Tot ceea ce am discutat cu FMI rămâne valabil, iar opinia mea este ca anul viitor, după ce expiră actualul acord de tip preventiv, să avem în continuare un acord cu FMI, CE, pentru că este până la urmă în interesul nostru", a spus Ponta. Actualul acord va expira la sfârşitul lunii martie. Board-ul FMI a aprobat la finele lunii septembrie cea de-a şasea evaluare a acordului preventiv cu România, disponibilizând cea de-a şaptea tranşă, în valoare de 430 milioane DST - drepturi speciale de tragere (513 milioane euro), din programul de finanţare de 3,5 miliarde euro. Astfel, suma totală pusă la dispoziţia României până în prezent de la începutul acordului cu FMI, din martie 2011, este de 3,2 miliarde euro. Acordul aflat în derulare este unul preventiv, iar autorităţile române nu au accesat finanţarea până în prezent.
Acordul cu FMI este completat de o înţelegere similară cu Comisia Europeană pentru foduri disponibile de 1,4 miliarde euro, tranşele putând fi trase de autorităţile române doar dacă este necesar.

Rată de  670 milioane de euro
Banca Naţională a României (BNR) va plăti astăzi cea de-a doua tranşă din împrumutului de 12 miliarde de euro contractat în 2009, ca plasă de siguranţă. Aproximativ 670 milioane de euro vor pleca din rezervele băncii centrale către FMI. Tot în acest an, banca centrală va mai avea de achitat şi cea de a treia tranşă în sumă de 263,7 milioane de euro, care va intra la plată în pragul sărbătorilor de Crăciun, pe 21 decembrie. Aceste plăţi nu vor influenţa în niciun fel finanţele României pentru că BNR are o rezervă valutară care la 30 octombrie 2012 se situa la nivelul de 31,77 miliarde de euro. Problema este că rambursarea împrumuturilor externe va creşte semnificativ în anii următori, ceea ce face ca serviciul datoriei externe pentru Guvern şi Banca Centrală să fie important. " Ministerul Finanţelor şi BNR ar trebui să plătească în următorii doi ani circa 13 miliarde euro datorie externă şi alte datorii în valută", a declarat recent Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliul Fiscal. Acesta a mai adăugat că "putem plăti fără probleme aceste datorii pe care le avem. Avem o rezervă internaţională foarte înaltă, dar în lipsa atragerii de noi finanţări din pieţele internaţionale şi atragerii fondurilor europene se va vedea o reducere relativ rapidă a rezervei internaţionale".