x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Fracţionarea hidraulică aduce cutremurul. Studiile făcute la nivel internaţional nu sunt valabile în România, unde solul are alt specific

Fracţionarea hidraulică aduce cutremurul. Studiile făcute la nivel internaţional nu sunt valabile în România, unde solul are alt specific

de Elena Stan    |    08 Apr 2012   •   18:48
Fracţionarea hidraulică aduce cutremurul. Studiile făcute la nivel internaţional nu sunt valabile în România, unde solul are alt specific

Fractionarea hidraulica in sist, metoda prin care Chevron vrea sa extraga gaze naturale in Barlad, Vama Veche, Adamclisi si Costinesti, poate conduce la poluarea apei potabile si la deranjamente la nivelul scoartei terestre urmate de cutremure puternice.

"Fractionarea hidaulica in sist este o noutate pentru tara noastra. Pentru exploatarea gazelor de sist este nevoie de realizarea unor studii amanuntite bazate pe informatiile din zona perimetrelor pentru care exista aprobare, respectiv zonele din Dobrogea. E nevoie de un studiu deoarece se lucreaza in necunoscut, in adancime si nu stii comportamentul in stratul sistului. Astfel, pot avea loc accidente foarte grave si chiar la distante mari fata de locul in care s-a forat", a declarat pentru Jurnalul National, Maria Cristescu, conferentiar doctor inginer in cadrul Universitatii de Petrol si Gaze din Ploiesti.

Aceasta sustine ca trebuie tinut cont de foarte multi factori pentru a realiza fractionarea hidraulica in sist, insa pentru asta este nevoie de cunostintele unor specialisti din domenii diferite, cum ar fi geofizicieni, fizicieni, geologi, chimisti etc. "Discutia incepe de la tipul de roca in care se face fractionarea hidraulica. Este foarte greu sa estimezi ce gasesti la o adancime de 2.000-2.500 de metri. Ca sa cedeze roca, astfel incat sa realizezi o fisura, trebuie invinsa presiunea litostatica, iar fisura se extinde cu ajutorul fluidului, a apei gelatinoase. Pentru a estima presiunea de fisurare trebuie cunoscuta densitatea medie a rocilor aflate deasupra zonei ce urmeaza a fi fisurata. Sistul este o roca alcatuita din mai multe placi sau foi, ca o felie de tort, cu grosime de circa jumatate de centimetru fiecare. Aceste sisturi apar sub forma unor pachete neconsolidate ce pot aluneca foarte usor. Nu ai de unde sa stii cum vor reactiona mineralele din compozitia sistului in contact cu substantele din apa sarata introdusa sub presiune. Fluidul introdus nu mai poate fi controlat, el isi cauta punctele de minima rezistenta pentru a inainta. Astfel, fisura nu mai are nici o geometrie, iar fluidul nu mai poate fi controlat", ne-a explicat Maria Cristescu.

Forarea in sist nu poate fi controlata
In Romania, s-au realizat nenumarate studii despre activitatea de forare in roci compacte, dar nu in sisturi.

"Pentru exploatarea zacamintelor de petrol se realizeaza niste crapaturi, deoarece asta inseamna fractionare, in roci compacte. In rocile compacte putem controla directia fluidului introdus si geometria fisurii, insa in cazul sisturilor lucrurile stau cu totul altfel. In cazul sisturilor, odata introdus fluidul in subsol, acesta nu mai poate fi controlat", ne-a explicat Maria Cristescu.

Aceasta sustine ca este posibila poluarea apei potabile deoarece nu exista o estimare a marimii sau geometriei fisurii, precum nici o estimare a directiei fluidului odata pompat in subsol. "Presiunea fluidului pompat in subsol trebuie sa fie proportionala cu presiunea litostatica, data de rocile aflate deasupra zonei tratate. Inclinarea sisturilor si compozitia mineralogica diferita conduc la un raspuns diferit la solicitarea mecanica creata in momentul pomparii fluidului pentru initierea fisurii. Ionii din apa sarata, combinati cu substantele necunoscute introduse in aceasta apa, reactioneaza diferit si totul poate conduce la alunecarea sisturilor. E normal sa aiba loc deranjamente la nivelul scoartei terestre, cutremure, deoarece alunecarea sisturilor asta inseamna", ne-a declarat Maria Cristescu.

Chiar daca in strainatate au fost realizate studii pentru exploatarea gazelor de sist, acestea nu sunt valabile si in tara noastra. "Nu ma poate convinge nimeni ca exploatarea gazelor de sist nu produce efecte negative deoarece nu exista niciun studiu in acest sens. Ceea ce se aplica in strainatate nu este valabil la noi. Aici altele sunt datele din zona respectiva, alta este asezarea sisturilor, compozitia mineralogica, densitatea rocilor, adancimea etc."

Exploatarea in SUA a produs cutremure
Exploatarea gazelor de sist a provocat cutremure in Statele Unite ale Americii, cu magnitudinea de pana la 4 grade pe scara Richter, se arata intr-un raport al Institutului de Seismologie din Ohio trimis in 19 martie premierului bulgar Boiko Borisov de ambasadorul american la Sofia, James Warlick. In cursul vizitei sale de anul trecut in Bulgaria, secretarul american de stat Hillary Clinton i-a promis premierului Borisov ca ii va transmite documente privind riscul exploatarii de gazelor de sist, relateaza agentia Focus News. 12 seisme au avut loc in zona orasului Youngstown, Ohio, in 2011. Epicentrul tuturor cutremurelor a fost localizat in apropiere de un put de exploatare a gazelor de sist. Potrivit geologilor americani, seismele au fost provocate de tehnologia fractionarii hidraulice, folosita in productie. Exploararea si extractia gazului de sist implica introducerea in sol a unor mari cantitati de substante chimice dizolvate, printr-o metoda care se numeste fractionare hidraulica, avand drept scop eliberarea gazului inmagazinat in sisturi.

×
Subiecte în articol: chevron gaze de sist