x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Francul a ajuns la 4,5 lei. Ce soluţii sunt pentru românii cu credite în valută?

Francul a ajuns la 4,5 lei. Ce soluţii sunt pentru românii cu credite în valută?

de Vali Blanaru    |    21 Ian 2015   •   18:53
 Francul a ajuns la 4,5 lei. Ce soluţii sunt pentru românii cu credite în valută?
Sursa foto: GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO

Francul elveţian a ajuns la maximul istoric de 4,5054 lei, suficient cât să pună gaz pe focul dezbaterilor privind creditele în monedă străină. În timp ce cei 75.000 de români îşi numără ultimii bani pentru achitarea ratelor, autorităţile caută soluţii în sprijinul populaţiei supraîndatorate: restructurarea creditelor, aprobarea în regim de urgenţă a legii insolvenţei persoanelor fizice sau identificarea de soluţii punctuale între bănci şi clienţi de convertire a creditelor din valută în lei. Aprobarea oricăreia dintre aceste soluţii necesită însă timp, pe care românii care s-au trezit cu rate mai mari peste noapte nu prea îl mai au.

BNR: Băncile ar intra în faliment

Impunerea conversiei creditelor din franci elveţieni în lei sau în altă monedă prin intermediul unui act normativ ar putea genera falimentul mai multor bănci, iar actul respectiv ar trebui să precizeze foarte clar cine suportă pierderile generate de conversia la un alt curs decât cel al momentului, a declarat ieri directorul Direcţiei Supraveghere din Banca Naţională a României, Nicolae Cinteză, în cadrul dezbaterilor din Camera Deputaţilor pe tema creditelor în franci elveţieni.
„S-a spus aici că volumul creditelor în franci nu reprezintă un risc sistemic, dar falimentul unei bănci da“, a explicat Cinteză. El a adăugat că sunt 14 bănci care au în sold credite în franci, dar nu toate ridică probleme din punctul de vedere al Direcţiei Supraveghere. Anterior, Cinteză vorbise despre 4 bănci care ar putea intra în faliment dacă se va face conversia la cursul istoric.
Cinteză spune că problema ar trebui rezolvată prin discuţii între clienţi şi bănci şi că speră că instituţiile financiare vor urma modelul Volksbank singura bancă din sistem care şi-a asumat pierderile generate de conversia în lei a creditelor în franci elveţieni, la cursul din ziua tranzacţiei cu un anumit discount. Decizia de conversie a creditelor este prevăzută în contractul de vânzare - cumpărare cu Banca Transilvania şi se va aplica imediat după ce tranzacţia va primi toate aprobările necesare. Deocamdată banca a decis îngheţarea cursului francului la 3,8 lei cât era în 31 decembrie, măsură care se va aplica timp de trei luni. Până la conversia efectivă a creditelor din franci la un curs cu discount vor mai trece însă şase luni, perioadă necesară pentru finalizarea preluării băncii de către BT, aşa cum a anunţat banca la momentul semnării contractului. Prin urmare, şi preluarea acestui model de către celelalte bănci va întârzia cu cel puţin jumătate de an.

Curs mediu de conversie

În cadrul dezbaterilor de la Parlament, deputatul PSD Ana Birchall a propus ca, în cazul creditelor în franci elveţieni, la solicitarea clienţilor, conversia să se facă prin aplicarea unui curs mediu determinat ca medie aritmetică a cursurilor medii lunare din luna acordării creditului până la momentul conversiei. Propunerea ar putea fi inclusă ca amendament în Legea conversiei creditelor care a trecut de Senat, este avizată de Guvern şi acum se află în dezbaterea Camerei Deputaţilor.
O altă propunere este constituirea de către bănci a unui fond de solidaritate socială în care ar urma să cotizeze un procent de 1-2% din profit pentru a interveni în cazurile sociale. În replică, Cinteză a precizat că băncile au înregistrat anul trecut pierderi cumulate „mult mai mari“ de 2 miliarde de lei. Cinteză a mai spus că dacă astăzi s-ar adopta un act normativ pentru cei cu credite în franci, mâine ar apărea problema celor cu credite în euro, pentru că şi în cazul acestora cursul a crescut de la 3,13 lei/euro la jumătatea anului 2007 la aproximativ 4,5 lei/euro în prezent.

800.000 de români pot intra în insolvenţă

Camera Deputaţilor a decis ieri formarea unei subcomisii juridice care să lucreze până luni la forma unui proiect de lege privind insolvenţa persoanelor fizice, împreună cu reprezentanţi ai instituţiilor interesate. Comisia va reuni cele patru proiecte de lege care există în acest moment în Parlament.
Prim-vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR), avocatul Gheorghe Piperea, a susţinut că această lege este absolut necesară. „Nu doar cei care sunt în situaţia de a avea credite în franci elveţieni sunt în măsură să beneficieze sau să se supună şi acestei reglementări. Reamintesc că sunt peste 800.000 de persoane care sunt în situaţia de debitori neperformanţi, astea sunt cifre de la Biroul de credit, şi în consecinţă şi pe ei în interesează să se pună cumva sub o protecţie a tribunalului“, a afirmat Piperea.
Pe de altă parte, judecătorul Adrian Bordea, membru CSM, susţine că sistemul judiciar nu poate să preia aproximativ un milion de dosare de insolvenţă şi că este nevoie de o modificare a structurii de personal şi a infrastructurii sistemului judiciar.


ANEIR, împotriva conversiei

Asistăm solidari la dificultăţile de moment ale celor care au credite în franci elveţieni, stupefiaţi însă de mesajele unor autorităţi (Guvern, Parlament) de a găsi soluţii - pe bani publici - în favoarea celor care nu mai pot achita ratele lunare, a declarat Mihai Ionescu, secretarul general al Asociaţiei Importatorilor şI Exportatorilor din România. „Nu se pune problema cine sunt mai importanţi: firmele sau persoanele fizice. Toţi trebuie să se bucure de acelaşi tratament. În cazul persoanelor fizice este vorba acum de câteva zeci de mii de familii, care riscă să îşi piardă casele. În cazul firmelor au fost sute de mii de salariaţi rămaşi pe drumuri, întrucât 40% din firme au dat faliment datorită variaţiilor abrupte ale cursului de schimb (cu ani in urmă)“, mai spune Ionescu.


Ratele pot scădea cu 240 de lei pe lună


Soluţia Guvernului, care se bucură şI de sprijunul BNR, este extinderea prevederilor OUG nr. 46/2014 referitoare la restructurarea creditelor prin aplicarea de amendamente în regim de urgenţă astfel încât noul proiect legislativ să intre în vigoare din 1 martie.
Rata la bancă a celor vizaţi de modificările Ordonanţei privind restructurarea creditelor se poate reduce cu până la 240 lei pe lună, estimează ministrul de Finanţe, Darius Vâlcov. În cazul adoptării modificărilor Ordonanţei, impactul bugetar anual este cuprins între 0,1% şi 0,15% din PIB.
Guvernul are în vedere majorarea de la 2.200 lei la 3.000 de lei a nivelului venitului brut lunar necesar pentru ca un debitor persoană fizică să poată beneficia de prevederile Ordonanţei, în această situaţie numărul posibililor beneficiari urmând să crească la maxim 1,050 milioane persoane, ceea ce reprezintă un plus de 200.000 persoane.
Propunerea legislativă prevede sprijinirea mai consistentă a debitorilor care se califică pentru această schemă prin creşterea deducerii speciale pentru un credit de la 900 la 1.050 lei lunar, echivalent cu maximum 240 lei reducere a impozitului pe venit lunar.
Propunerea mai prevede acordarea deducerii speciale, respectiv a creditului fiscal, din luna imediat următoare rescadenţării creditului, comparativ cu o decalare de 2 ani în varianta anterioară.
Vâlcov consideră că BNR trebuie să se implice în medierea dintre băncile comerciale şi clienţi. „Nu ne opunem la propunerea asociaţiilor, aceea de conversie la un curs +20% faţă de data acordării creditului însă considerăm că acest lucru ar trebui să fie convenit şi agreat şi de băncile comerciale. Credem, de asemenea, că Banca Naţională a României trebuie să se implice în medierea dintre băncile comerciale şi clienţi pentru a găsi împreună soluţii de program adaptate fiecărei bănci în parte care să prevadă fie conversia în lei, fie discounturi la expunere, fie scăderea ratelor dobânzii, fie o combinaţie între aceste trei situaţii. Acesta este punctul de vedere al Ministerului Finanţelor şi al Guvernului“, a spus Vâlcov. Ministrul spune că gradul de îndatorare a populaţiei se situează la un nivel relativ ridicat, reprezentând, în medie, 45% din venitul disponibil al cetăţenilor.
 

×
Subiecte în articol: credit franc elvetian bnr nicolae cinteza