Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI) arată că și alți furnizori ar putea adopta această politică de renunțare benevolă la licențele de furnizare. Momentan, Autoritatea Națională Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a luat o măsură radicală, interzicând furnizorilor posibilitatea de a-și depune licența. Prin această măsură radicală, ANRE ignoră faptul că un furnizor care merge în pierdere nu are cum să susțină o afacere, iar cauza acestei situații este determinată de construcția Legii plafonării și subvenției, susține AEI în analiza sa.
Cum arată calculele pentru un faliment sigur
Analiza realizată de AEI ia în calcul situația în care consumatorii casnici nu se încadrau în prevederile legii pentru a beneficia de compensații și care primeau gaze, până la 1 noiembrie 2021, de la furnizorii care au renunțat la licență. Astfel, spre exemplu, un consumator casnic al fostului furnizor ProGaz, care avea un preț final al gazelor de 498 de lei/MWh (conform ofertei de pe site-ul lor), trebuie să achite, potrivit Legii plafonării, circa 370 de lei/MWh. Logic, ProGaz ar fi trebuit să primească de la stat diferența de 128 de lei/MWh. Dar legea vorbește că statul va restitui ProGaz, „diferența între prețul mediu din perioada 1 aprilie 2021-31 martie 2022 și plafonul maxim de 250 de lei/MWh, reprezentând prețul gazelor naturale”. Admițând că prețul mediu al gazelor achiziționate și livrate de ProGaz în perioada aprilie - septembrie 2021 este de 121 lei/MWh și prețul mediu de achiziție al gazelor pentru perioada octombrie 2021 - martie 2022 este de 423 de lei/MWh (prețul de vânzare al gazelor pe Bursa Română de Mărfuri în Q1 2022), prețul mediu (ponderat 40% - 60% pentru cele două perioade) ar fi de 302,3 lei/MWh. Astfel, furnizorul ar trebui, conform legii, să primească 52,3 lei pentru fiecare MWh vândut în perioada noiembrie 2021 - martie 2022. Respectiv să suporte din buzunar 75,7 lei/MWh. Renunțarea la licența de furnizare de către unele firme a adus consumatorul în situația de a fi trecut în FUI (Furnizor de Ultimă Instanță). Spre exemplu, acum FUI este desemnat Engie, care are însă un preţ de 642 de lei/MWh. Până la finalul lunii martie, preţul este plafonat la 370 de lei/MWh, deci chiar dacă ajunge la FUI, clientul nu va plăti peste acest preţ.
Micii furnizori, victime sigure
În condițiile în care se va păstra actualul mod de calcul pentru acoperire costurilor pe care le înregistrează furnizorii de gaze, vom vedea cum în doar câteva luni mulți dintre furnizori vor rămâne voit fără licență sau vor intra în incapacitate de plată, susține analiza. „Beneficiarii reali ai legii vor fi unii dintre furnizorii care apreciez că au fost, cu adevărat, în spatele acestei legi, și care au cules beneficiile unor profituri din vânzarea cantităților ieftine achiziționate în primăvară. Ei vor încasa profituri ca urmare a plafonării și încasării banilor de la stat și își vor recupera și chiar crește portofoliul de clienți prin FUI-ul determinat de eliminarea micilor furnizori de pe piață”, susține Dumitru Chisăliță, președintele AEI.
ANRE schimbă regulile și interzice renunțarea la licență
Pusă în fața creșterii numărului de cereri venite de la furnizorii care doresc să renunța la licența de furnizare, ANRE a schimbat la începutul acestei luni regulamentul de acordare a licențelor de furnizare, interzicând renunțarea la ele la cerere. ANRE a retras zece licențe pentru activitatea de furnizare a gazelor naturale, în acest an, toate la solicitarea operatorilor economici, iar pe această listă se regăsesc acum 10 companii, din care doar patru aveau clienți. Este vorba despre companiile Hargaz Harghita Gaz SRL, Măcin Gaz SRL, Progaz P&D SRL și Vega 93 SRL, ele având în total circa 15.000 de clienți. Ultima solicitare pentru renunțarea la licență a fost depusă de compania Restart Energy, un furnizor cu 18.000 de clienți.
Efectele promise ale liberalizării, anulate rapid
În ultimele lunii, furnizorii, în special cei mici, au decis să majoreze prețurile extrem de mult, chiar și cu 1.000 de lei/MWh. Pentru că nu au avut gaze achiziționate din timp, la prețuri mai mici, ele au fost nevoite să cumpere foarte scump. Companiile mari își permit să mențină prețuri mai mici, fiindcă au în rezervă cantități mari de gaze cumpărate înainte de creșterea recentă a prețurilor pe piață și au un portofoliu diversificat. Ceea ce se întâmplă însă în piață este în totală contradicție cu ceea ce spuneau șefii de la Energie în vara anului trecut, când s-a liberalizat piața gazelor pentru consumatorii casnici. De exemplu eram sfătuiți să ne alegem furnizorii de gaze în funcție de tarifele pe care le practicau, fiind îndrumați spre furnizori mici, pentru că ei aveau și cele mai mici prețuri. Ori acum, tocmai această categorie de furnizori are probleme și mulți încearcă să iasă din piață, astfel că ea va fi dominată, într-o proporție din ce în ce mai mare, de nemţii de la E.ON şi de francezii de la Engie.
