Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a emis un ordin prin care se dă undă verde exportului de gaze, însă posibilitatea este condiţionată de necesitatea existenţei unor puncte de interconectare între sistemele naţionale de transport.
Ordinul a fost dat având în vedere declanşarea de către Comisia Europeană, în noiembrie 2012, a procedurii de infringement împotriva României, pentru neîndeplinirea obligaţiilor care îi revin privind normele legate de piaţa internă în sectorul gazelor naturale.
“Ordinul ANRE nu exclude şi nu interzice schimburile cantitative de gaze naturale (comerciale sau fizice) cu alte ţări din afara spaţiului comunitar, inclusiv cu Republica Moldova, aceste schimburi putând fi realizate numai în situaţia existenţei interconectărilor fizice între sistemele de transport”, se arată într-un comunicat al instituţiei. Petrom insistă de mai mulţi ani pentru realizarea exporturilor, având în vedere că producţia internă are un preţ reglementat de 170 de dolari pe mia de metri cubi, în vreme ce Europa importă de la Gazprom la preţuri de peste 400 de dolari pe mia de metri cubi.
Reglementarea permite atât exportul fizic, cât şi pe cel comercial. În cel de-al doilea caz, gazul nu părăseşte fizic România, fiind “mutat” doar în acte. Astfel, dacă un trader are gaze depozitate la Baumgartden, în Austria, şi a cumpărat o cantitate de gaze în România de la Romgaz sau Petrom, atunci poate livra clientului gazul din Austria în cazul în care îi este la îndemână. Concomitent, gazul său din România va fi considerat de import, adică adus la tarife mari. România are o singură conexiune pentru transportul gazelor cu ţări din Uniunea Europeană, cu Ungaria, pe ruta Arad – Szeged, însă aceasta permite deocamdată doar importul fizic de gaze. Până la finele anului va deveni operaţională şi conducta Iaşi – Ungheni, care va avea o capacitate anuală de 1,5 miliarde de metri cubi pe an.