x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Giganţii care conduc lumea din umbră. Află cine sunt speculanţii care controlează preţul benzinei şi al pâinii

Giganţii care conduc lumea din umbră. Află cine sunt speculanţii care controlează preţul benzinei şi al pâinii

de Daniel Ionaşcu    |    05 Noi 2011   •   10:19
Giganţii care conduc lumea din umbră. Află cine sunt speculanţii care controlează preţul benzinei şi al pâinii

Daca de maine se va scumpi painea, oamenii vor da vina pe comercianti, guvern sau agricultori. Habar nu au pe intregul lant este o veriga nestiuta si care contribuie substantial la preturile mari. Daca ar creste pretul la benzina, oamenii s-ar uita chioras intai de toate la companiile petroliere. Apoi la accizele mari si, eventual, la bancile de investitii care jongleaza pe burse cu toate cotatiile titeiului.

Mai exista, insa, o prezenta fantomatica dar masiva ce dicteaza pretul in galantar sau la statie: un club mic si aproape exclusivist de companii care se ocupa cu tranzactionarea de cereale, combustibili sau metale. Acestea muta anual marfuri in valoare de peste un trilion de dolari. Cei care se ocupa cu bursele le numesc pretentios traderi. In fapt, acestiea sunt mega-speculatori la nivel planetar. Bazat pe cresterea rapida Chinei, Braziliei, Indiei sau Rusiei, boom-ul din domeniul materiilor prime a saltat profiturile acestor companii.

Jurnalul National va prezinta cele mai importante companii de acest domeniu iI motivele pentru care viata va este, in parte, mizerabila si din cauza lor. Primii cinci traderi de materii prime din lume au acumulat anul trecut venituri de 629 miliarde de dolari, putin sub primii cinci giganti din domeniul financiar, potrivit unei analize Reuters. Se situeaza insa peste top 5 din telecom sI tehnologie.

Uniunea Europeana si SUA incearca sa reglementeze modul cum pariaza marile banci si fondurile speculative asupra bunurilor, dar traderii raman de neatins. De regula, sunt afaceri de familie iar companiile nu sunt listate pe burse, asa ca putine date se cunosc despre acestea. Se stie, insa, ca isi extind tentaculele. Marii traderi detin acum mine, zacaminte, sonde; nave oceanice si conducte pentru transportul bogatiilor subsolului sI depozite, silozuri si porturi pentru a le stoca.

Cat de mari pot fi? Ca sa va faceti o imagine de ansamblu, doi astfel de intermediari, Vitol sI Trafigura, au vandut anul trecut impreuna 8,1 milioane de barili de titei pe zi. Asta inseamna exporturile combinate ale Arabiei Saudite si Venezuelei. Glencore controleaza 55% din zincul tranzactionat la nivel mondial si 36% din cupru. Vitol a avut anul trecut vanzari de 195 de miliarde de dolari, dublu fata de Apple. Detine 200 de petroliere. Daca autoritatile de reglementare se preocupa de cat pariaza bancile cu proprii bani pe bursele de marfuri, asta nu se aplica intermediarilor de marfuri.

Manipularea burselor pentru cresterea profitului

In 2007 o crestere rapida a pretului la mancare a dus la critici impotriva marilor traderi de acest gen; in 2008 cand titeiul a ajuns 147 de dolari pe baril, SUA au acuzat companiile Arcadia si Parnon, ambele detinute de miliardarul norvegian John Fredriksen ca au acumulat cantitati masive de titei fara intentia de a-l folosi, si deci de a creste pretul. Per total, compania a facut un profit de doar 50 de milioane de dolari, dar sute de milioane de soferi din lume au “beneficiat' din plin de scumpiri.

Compania americana de rafinare Tosco a dat in judecata in anii 2000 Arcadia si Glencore pentru manipularea pietei, care i-a produs pierderi. Cazul a fost rezolvat in afara tribunalului printr-o intelegere intre parti. In cazul metalelor, depozite intregi pot fi tinute ani buni drept garantii pentru imprumuturi, permitand unor traderi sa domine pietele metalelor si sa controleze o bucata mare din furnizare la nivel planetar. Acest conflict de interese a fost criticat direct in parlamentul britanic. Speculatorii nu fac bani doar cand preturile urca - cei mai multi se bazeaza pe arbitraj, adica diferenta intre preturi la nivel mondial in diverse locuri.

Spre exemplu, se pot exporta cereale produse in Romania la preturi mici sI pentru care fermierii nu au silozuri, la preturi internationale catre SUA. Diferenta o reprezinta castigul. Alta data speculatorii profita de preturile mici din prezent, stiind ca pe viitor vor creste. Asa au procedat in 2009 Koch sI Vitol, cand au inmagazinat 100 de milioane de barili. Acum titeiul este la 80 de dolari barilul, fata de 40-60 atunci.

Fantomele care ne scumpesc viata

Vitol este cel mai mare trader din lume si este inregistrata in Olanda. Cu doar 2.700 de angajati compania genereaza annual 195 de miliarde de dolari. Activeaza in principal in zona energetica (petrol, gaze naturale, energie electrica), metale sI zahar. Recent a cumparat impreuna cu o alta firma benzinariile Shell din 14 state aflate in Vestul Africii, pastrand brandul Shell. Firma este un simplu intermediar.

Glencore, insa, este altfel construita. Proprii sai angajati sunt 2.800, insa la minele sI sondele sale lucreaza in total 55.000 de oameni. Anul trecut a invartit afaceri de 145 miliarde de dolari in energie, metale, minerale si agricultura. Fondatorul sau, Marc Rich, 76 de ani, a fost pus inclusiv pe lista neagra a FBI pentru acuzatii de evaziune sI violarea embargoului asupra Iranului. Rich si-a vandut cota in 1994. Compania, inregistrata in Elvetia, a fost listata recent pe bursa, ceea ce l-a facut instantaneu miliardar pe directorul sau executiv Ivan Glassenberg. Detinand 16% din firma, la capitalizarea actuala, cota sa este de 4,5 miliarde de dolari. Compania are de la ferme in America de Sud la mine de cupru in Zambia. Mai detine sI 34,5% la gigantul minier Xstrata. Rich a fost exonerat de presedintele american Bill Clinton.

Cargill a fost fondata in 1965 de catre William Wallace Cargill. Are 130.000 de angajati la nivel mondial iar activitatea sa se concentreaza indeosebi in agricultura, cumparand de la producatori la preturi mici cereale, floarea-soarelui sI vanzandu-le mai departe la pretul international. Este condusa de catre Greg Page sI are annual venituri de 108 miliarde de dolari. In topul Forbes 500 ar fi a 13-a din lume, imediat dupa gigantul bancar Citigroup. Este cea mai mare companie privata din SUA sI activeaza inclusiv in Romania. Cargill Agricultura SRL a avut anul trecut o cifra de afaceri de 1,76 miliarde de lei sI pierderi de 63,5 milioane de lei. In 1937 a fost fortata sa isi vanda contractele de porumb. In 1972 a fost atacata pe motiv ca a vandut mari cantitati de grau in Rusia pentru a creste pretul.

Koch Industries este un colos cu venituri de 100 de miliarde de dolari sI 70.000 de angajati. A fost fondata de Fred Koch in anii 1920 in SUA iar acum este condusa de familia acestuia, fratii Charles sI David Koch. Detine in SUA aproape 6.500 de kilometri de conducte sI trei dintre cele mai profitabile rafinarii ale tarii. Opereaza in 60 de tari. Cei doi frati sunt apropiati de Partidul Republican din SUA iar tentaculele lor in zona politica i-au adus numele de “Kochtopus'. In 2009-2010 compania a profitat de faptul ca petrolul este foarte ieftin sI a cumparat in cantitati imense. Profitand de navele sI conductele sale, l-a stocat in zona de coasta a Golfului Mexic. Dupa care l-a vandut pe contracte derivative cu livrare in viitor. Strategia i-a adus un profit de 10 dolari pe baril. O serie de fosti angajati ai sai au fost gasiti ca au avut “activitati criminale' in sase state din 2002 pana in 2008.

ADM, fosta Archer Daniels Midland, a fost fondata in 1902 sI este regina tranzactiilor cu porumb. Are 30.000 de angajati sI venituri de 81 de miliarde de dolari. “Porumbul merge intr-o parte iar profitul in cealalta', este o vorba celebra care descrie cum aceasta firma a transformat cerealele in aur. Detine camioane, barje, nave sI uzine de procesare, plantatii de palmieri sI combinate chimice in Asia sI silozuri in Brazilia.

Gunvor este un alt trader celebru. Se ocupa de petrol, carbune sI gaz lichefiat. A fost infiintata de omul de afaceri rus Ghennady Timchenko in 1997 iar documentele WikiLeaks arata ca insusi premierul rus Vladimir Putin detine aproape jumatate din actiunile sale. Cifra de afaceri a firmei a crescut fenomenal, de la 5 miliarde de dolari in 2004 la 80 de miliarde in acest an (estimata).

Louis Dreyfus este o firma fondata in 1851 in Franta sI este cel mai mare trader de bumbac sI orez din lume. Afacerile sale au insumat in 2010 - 46 de miliarde de dolari.

×