Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În timp ce îşi propune să salveze de la faliment comerţul cu arme şi muniţie sau împletiturile de coşuri, Guvernul Orban trimite în faliment alte sectoare ale economiei româneşti. Vorbim despre cele vitivinicol şi distribuţia tradițională de bunuri de larg consum, două domenii care, cumulat, au o cifră de afaceri de peste 5 miliarde de euro. În ciuda apelurilor făcute de organizaţiile patronale, Ministerul Agriculturii şi Ministerul Fondurilor Europene continuă să rămână indiferente.
Conform Ordonanţiei de Urgenţă nr.130/2020, întreprinderile mici şi mijlocii, persoanele fizice autorizate şi alţi operatori economici afectaţi de pandemia de coronavirus pot accesa fonduri europene nerambursabile în valoare totală de 550 milioane de euro în cadrul Programului Operațional Competitivitate. Actul normativ, care a fost publicat la începutul lunii august în Monitorul Oficial, prevede trei forme de sprijin financiar: microgranturi de 2.000 de euro, granturi pentru capital de lucru de până la 150.000 de euro şi granturi pentru investiții de până la 200.000 de euro. În mod surprinzător, de aceste fonduri nu pot beneficia producătorii de vin şi firmele de distribuţie a bunurilor de larg consum.
Birocraţia, mai tare decât criza
Iniţial, explicaţia oferită reprezentanţilor Asociaţiei Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR) de Ministerul Fodurilor Europene, printr-o adresă din data de 31.08.2020, semnată de ministrul Marcel Boloş, era că perioada de consultare publică a proiectului de ordonanţă a expirat, iar solicitările lor nu mai pot fi luate în seamă. Chiar dacă acest lucru înseamna distrugerea unui sector important de activitate, birocraţia trebuia respectată. Ministrul Boloș nu face însă nicio referire la adresele din 9 și din 15 iulie, trimise de ACDBR în termenul legal de consultare publică de 10 zile, în care se propunea, argumentat, introducerea ca eligibile a codurilor CAEN specifice celor două domenii economice.
În ceea ce îi priveşte pe producătorii de vin, explicaţia pentru excluderea lor a fost că ei pot accesa fonduri europene prin fondurile speciale acordate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Acesta este însă un argument fals, deoarece Regulamentul UE nr. 1303/2013 prevede o listă scurtă a investițiilor care sunt excluse de la sprijinul Fondului European de Dezvoltare Regională, dar vinul nu se regăseşte pe ea, potrivit răspunsului primit de ACDBR de la Aida Liha Matejiček, director general adjunct în cadrul Comisiei Europene. Indiferenţa cu care tratează Guvernul sectorul viei şi vinului este cu atât mai gravă cu cât toate guvernele statelor membre ale UE, producătoare tradiționale de vin, au luat deja măsuri în vederea protejării veniturilor viticultorilor și producătorilor de vin.
Citește pe Antena3.ro
Producătorii de vin, trimişi la plimbare
“Noi am solicitat încă în faza de dezbatere publică a proiectului OUG 130/2020 includerea codurilor CAEN specifice producerii vinului (1102), astfel încât companiile care își desfășoară activitatea economică în domeniul producerii vinului să poată fi solicitanți/beneficiari eligibili ai măsurilor de sprijin prevăzute de actul normativ. Am fost ignoraţi, iar ulterior am cerut completarea ordonanţei. Pentru că şi acest lucru ni s-a refuzat, în final, am apelat la 24 de parlamentari pentru amendarea proiectului de lege pentru aprobarea OUG 130/ 2020 în Parlament”, ne-a declarat Ovidiu Gheorghe, directorul executiv al Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV) şi, în acelaşi timp, preşedintele ACDBR. În acest moment, Proiectul de lege de aprobare a OUG 130 a suferit modificări esențiale în Parlament și însuși Guvernul României își modifică propria Ordonanță aflată în vigoare deja de două luni, fără ca să fi produs însă niciun efect pentru operatorii economici afectați grav de măsurile guvernamentale luate pentru prevenirea răspândurii virusului SARS COV 2.
Nu mai sunt spaţii de depozitare
Intrarea în carantină a sectorului HoReCa i-a lovit financiar puternic pe producătorii de vin, ei înregistrând o reducere a cifrei de afaceri cu procente care variază între 20 şi 40 faţă de perioada similară a anului trecut. Vânzările au scăzut, iar una din problemele noi generate este lipsa spaţiilor de depozitare. Acest lucru se face şi mai puternic simţit în această perioadă în care a apărut noua producţie. „Imposibilitatea suspendării temporare a activităților agricole în vie, a celor de procesare și a practicilor oenologice afectează foarte grav acest sector. Din cauza faptului că cisternele sunt pline cu vin din anii precedenți, nu avem unde să punem vinul din producția de anul acesta. Ca să înțelegeți cât de gravă este situția: Italia a făcut distilare de criză a vinului cât toată producția pe un an a României…Spre deosebire de guvernele altor ţări, până acum Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu a promovat niciun act normativ de acordare a vreunui tip de sprijin financiar acestui sector economic’’, spune reprezentantul PNVV.
Oros recunoaşte că nu se pricepe
PNVV şi Asociaţia pentru Promovarea Vinului Românesc au trimis solicitare Ministerului Agriculturii încă din 14 aprilie 2020 de a institui măsuri de sprijin a sectorului vitivinicol, similare celor din alte state europene producătoare de vinuri, de genul: distilare de criză, stocaj privat, pierderea de venituri. Tăcerea a fost singurul răspuns primit. Mai mult, ministrul Oros a întârziat la ședința convocată chiar de el cu reprezentanții sectorului vitivinicol, apoi a intrat trei minute în sală, a declarat că nu se pricepe la vinuri și a părăsit propria ședință din data de 21 august.
Locurile de muncă a 11.000 de angajaţi, în pericol
În aceeaşi situaţie se află şi membrii Asociaţiei Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR), ei trezindu-se fără nicio justificare economică, excluşi de la prevederile OUG 130. În contextul în care peste 65% din comerțul cu bunuri de larg consum din România se desfăşoară prin intermediul supermarketurilor, ACDRB reprezintă, prin membrii săi, 35% din totalul pieţei de distribuţie, o cifră de afaceri de 1,36 miliarde de euro, 11.000 de angajaţi şi 75.000 de clienţi. Distribuitorii au înregistrat reduceri ale cifrelor de afaceri cuprinse între 20% şi 100% comparativ cu perioada similară a anului precedent.
Neincluderea codurilor CAEN specifice distribuţiei de bunuri de larg consum în lista sectoarelor eligibile la finanţare în OUG 130/2020 ne ridică semne de întrebare asupra seriozităţii Guvernului României în elaborarea Planului Naţional de investiţii şi relansare economică (....).
Asociaţia Companiilor de Distribuţie de Bunuri
Guvernul minte cu nonşalanţă
Puşi în faţa refuzului reprezentanţilor Guvernului de a completa Ordonanţa 130, membrii ACDBR s-au adresat în luna august Comisiei Europene pentru a cere clarificări în ceea ce priveşte posibilitatea includerii lor pe lista beneficiarilor ordonanţei în cauză. Răspunsul Bruxellesului a fost clar: ”Reglementările UE stabilesc reguli generale de eligibilitate pentru fonduri, în timp ce statele membre stabilesc alte reguli de eligibilitate în conformitate cu obiectivele strategice ale finanțării și normelor naționale”.
”La adresele trimise de Patronatul Național al Viei și Vinului și Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România pe acest subiect, Ministerul Agriculturii și Ministerul Economiei nu au trimis niciun răspuns, iar ministrul Fondurilor Europene ne-a asigurat în cadrul unor întâlniri publice că vinul și distribuția tradițională de bunuri vor fi eligibile în această ordonanță de guvern, așteptată din aprilie de întregul mediu de afaceri’’, lucru care nu s-a mai întâmplat.
Ovidiu Gheorghe, director executiv PNVV
Printre măsurile de sprijin promise de Guvern, dar pe care nu le-a onorat se numără şi cele referitoare la susţinerea sectorului HoReCa, a industriei alimentare şi a distribuţiei tradiţionale de bunuri de larg consum. Cerinţele formulate de reprezentanţii acestor sectoare au fost ignorate până acum, iar pierderile pe care acestea le vor înregistra sunt tot mai mari. Aici vorbim despre închideri de firme, creşterea şomajului şi mai puţini bani la bugetul de stat. Unul din efectele pe care îl vor resimţi consumatorii va fi creşterea preţurilor, iar aceasta se va simţi puternic în buzunare de la începutul anului viitor, în condiţiile în care primele semne au apărut deja.
Dragoş Frumosu, preşedintele SINDALIMENTA
