Guvernul accelerează creșterea datoriei publice

Viteza cu care se împrumută Guvernul s-a triplat în primăvara anului 2020 față de mediile anuale înregistrate în toți anii care au urmat crizei financiare din 2009-2010, această accelerație continuând și în lunile de vară. După ce în primele 5 luni din 2020 datoria publică (excluzând-o pe cea locală) a depășit pragul de 490 de miliarde de lei, Guvernul a mai atras, la începutul verii, 3,3 miliarde de dolari, echivalentul a aproape 14 miliarde de lei. Și acum, pentru luna iulie, Ministerul Finanțelor are programată atragerea unui total de 4,8 miliarde de lei, astfel că datoria guvernamentală va sări și pragul de 500 de miliarde de lei. Sau, în termeni mai expresivi, viteza de împrumut urcă spre cifra de 1.000 de euro pe secundă, după ce în anii anteriori oscilase între 200 și 317 euro/secundă.

Datoria publică guvernamentală - care nu ia în calcul împrumuturile contractate de autoritățile locale - era de 490,5 miliarde de lei la 31 mai 2020, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). În primele 5 luni ale acestui an, nivelul a urcat cu peste 58 de miliarde de lei. Această creștere este mai mare decât cea înregistrată pe întreaga durată a anului trecut și decât toate creșterile anuale consemnate după anul 2000, de când există date în arhiva online a MFP.

Slăbirea leului pune gaz pe foc

În perioada ianuarie-mai 2020, datoria a avansat într-un ritm de 919 euro pe secundă - de aproape trei ori mai mare comparativ cu ritmul pe tot anul 2019. O majorare comparabilă ca intensitate, de 46 de miliarde de lei, a mai avut loc doar în anul de criză 2010, când cursul mediu oficial, la Banca Națională a României (BNR), a fost de 4,2099 lei/euro. Atunci, datoria publică guvernamentală a urcat cu 347 de euro pe secundă, nivel care apoi nu a mai fost depășit până în prezent. Ritmul înregistrat în primele cinci luni din acest an este, astfel, de 2,6 ori mai mare decât cel din urmă cu 10 ani.

„Punctele tari” ale Finanțelor

Din datoria consemnată la 31 mai anul acesta, 295,242 miliarde de lei (circa 60% din total) reprezintă credite pe termen lung, 121,092 miliarde de lei (25%) pe termen mediu, iar 74,2 miliarde de lei (15%) însumează împrumuturile pe termen scurt. Referindu-se la sursele de finanțare, MFP a decis să folosească în principal piețele locale. „Nu vom accesa niciun împrumut de la o instituție internațională care vine cu condiționalități (FMI, Banca Mondială, BERD)”, afirma șeful Finanțelor, Florin Cîțu, în luna mai. Precizarea vine în contextul în care Fondul Monetar Internațional (FMI) este cunoscut că impune condiții destul de drastice statelor pe care le împrumută - a se vedea condiționalitățile impuse României în anul 2009.

Iată, așadar, că pentru calmarea vocilor care acuză Guvernul că se împrumută excesiv, Finanțele se prezintă cu două „puncte tari”: preponderența creditelor pe termen lung și faptul că aceste credite nu vin și cu cerințe dure din partea finanțatorilor. La întrebarea „pentru ce sunt folosiți acești bani?” însă, Finanțele nu se prezintă cu niciun răspuns.

Județele și primăriile, mai prudente

Autoritățile locale (consiliile județene și primăriile) s-au dovedit a fi mai chibzuite decât Guvernul în perioada afectată de pandemie. De la sfârșitul lui 2019 și până la 31 mai 2020, datoria contractată de aceste instituții a scăzut cu 590 de milioane de lei, până la un total de 15,9 miliarde de lei.

După valutele în care este contractată, datoria publică guvernamentală are următoarea structură: 267,2 milioane de lei în monedă națională, apoi 191,73 miliarde de lei în euro, 29,6 miliarde de lei în dolari SUA, 1,8 miliarde de lei în yeni japonezi și 173 de milioane de lei în dolari canadieni.

Cheltuielile bugetare cu dobânzi (pentru rambursarea creditelor) au crescut cu 11,4% în primele 5 luni, depășind pragul de 7 miliarde de lei.

Mai mult de jumătate din împrumuturile guvernamentale se angajează în lei, pe termen lung

Evoluția datoriei publice în ultimii 5 ani

Sursa: MFP, calcule Jurnalul