Guvernul se contrazice singur în prognoze.

Executivul se impiedica singur in prog­noze si estimari pe care apoi si le incalca singur. Daca oficial tara noastra are ca tinta de deficit pe acest an 4,4%, convenita cu Fondul Monetar International (FMI) si Uniunea Europeana (UE), alte institutii dau alte ci­fre. Astfel, Strategia Nationala de Export a Romaniei 2011-2015, pusa in discutie publica de Ministerul Economiei la data de 5 mai, spune to­tal altceva. Prognoza oferita de in­stitutia condusa de ministrul Ion Ariton este pentru un deficit de 5% din Produsul Intern Brut (PIB). Diferenta de 0,6 puncte procentuale inseamna in fapt circa 600 de milioane de euro cheltuieli peste limitele convenite.

Alte cifre diferite trecute in do­cu­ment sunt referitoare la rata so­ma­ju­lui, vazuta la 8%, in vreme ce Execu­tivul s-a laudat cu un somaj de doar 5,9%, printre cele mai mici din UE, conform raportarilor oferite de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM).

Nu e prima oara cand tara noastra fluctueaza pe pozitii diferite in privinta deficitului. In urma cu cateva luni, Eurostat, biroul de statistica al UE, a ridicat obiectii in privinta de­fi­citului raportat de tara noastra pe 2010, pe motiv ca nu au fost in­clu­se in calcul pierderile CFR Infrastructura si Termoelectrica. Gheorghe Ialomitianu, ministrul de Finante, se spala rapid pe maini atunci, de­cla­rand ca "trebuie sa vedem cine are dreptate, BNR sau INS". Prin inclu­derea pierderilor respective, defici­tul Romaniei calculat dupa metoda europeana ar fi de 6,9%, adica tot un plus de 0,5 puncte procentuale.

De altfel, un raport al BRD din 11 mai nota ca masurile luate de Gu­vern pana in prezent nu vor fi sufi­ci­en­­te ca deficitul bugetar sa se in­ca­­dre­ze in tinta de 4,4% din PIB si ca vor fi benefice pentru finantele pu­blice doar pe termen lung. "Astfel, Guvernul va continua sa se axeze pe redu­ceri de personal si chel­tuieli de capi­tal, dar credem in continuare ca imbunatirea colectarii taxelor si reducerea evaziunii fiscale sunt obli­gatorii pentru a avea suste­na­­bilitate pe termen mediu", se arata in raportul de primavara al BRD pri­vind perspectivele macroeconomi­ce. Inclusiv Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in Romania, spunea ca va fi "o provocare" pentru tara noastra sa ajungem la un deficit de 3% din PIB in 2012 calculat pe model european, adica cu tot cu pierderile regiilor.

In mod asemanator, Eurostat a calculat retroactiv deficite mai mari si pentru 2009 – de la 8,3% la 8,6% si pe 2008 – de la 4,8% la 5,5% din PIB. Problemele de raportare a deficitului au dus la comparatii ale tarii noastre inclusiv cu Grecia, care a mintit Comisia Europeana in legatura cu anumite tranzactii financiare prin care si-a ascuns datoriile adevarate.

De altfel, nu e prima oara cand Romania incearca sa ciupeasca UE la deficit. Anul trecut, Romania a cerut alaturi de alte opt state UE o dero­gare de la a include in deficit costurile cu reforma pensiilor. Mai exact, Executivul nu vrea sa includa sumele pe care le vireaza catre fondurile de pensii administrate privat. Anual, sta­tul vireaza circa 500 de milioane de euro catre administratorii privati prin cei 2% din CAS transferati. Suma re­pre­zin­ta 0,5% din PIB. In timp, valoa­rea procentului trebuie sa creasca. Suma a fost blocata la nivelul de 2% din 2009. De asemenea, saptamana trecuta, premierul Emil Boc se plan­gea ca parteneriatele public-private pot fi incetinite de "strictetea" euro­pe­nilor, insa nutrea speranta ca UE sa aiba aceeasi deschidere fata de Ro­ma­nia cum a procedat si cu alte tari europene. Pe romaneste, daca Guvernul vrea sa faca o autostrada de un miliard de euro pe banii constructo­ru­lui si se intelege cu acesta ca sa isi scoa­ta banii din concesionare, atunci Executivul e dator in scripte un miliard de euro si trebuie sa treaca sumele anuale aferente in deficit.