x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie GUVERNUL TRAGE PE PRIVAT ŞI PENSIONARI/Salariul scade doar pentru prostime

GUVERNUL TRAGE PE PRIVAT ŞI PENSIONARI/Salariul scade doar pentru prostime

de Daniela Ivan    |    03 Feb 2009   •   00:00
GUVERNUL TRAGE PE PRIVAT ŞI PENSIONARI/Salariul scade doar pentru prostime

În plină criză, fondul de salarii al Administraţiei Prezidenţiale creşte cu 19%, al Senatului cu 30%, al Camerei Deputaţilor cu 18,85%. Însă salariul bugetarului de rând va creşte cu numai 5%, la fel şi pensia.

Bugetul sărăciei nu este la fel de redus pentru toată lumea. Pentru senatori, deputaţi şi alţi funcţionari mai norocoşi este chiar unul îndestulător. Există instituţii bugetare care se vor bucura de mari creşteri ale bugetului de salarii şi care nu vor fi afectate de criză. Mai marii zilei au avut grijă de câştigurile lor: Administraţia Prezidenţială (creştere fond de salarii cu 19%), Senat (creşte fondul de salarii cu 30%) şi Camera Deputaţilor (fondul creşte cu 18,85%). Potrivit unui document furnizat de Blocul Naţional Sindical (BNS), alţi beneficiari ai unor bugete generoase sunt Avocatul Poporului (fondul creşte cu 20,55%), Ministerul Afacerilor Externe (cu 11,7%), Ministerul Educaţiei (cu 93,46%), Autoritatea Naţională pentru Integritate (cu 82%), Ministerul Tineretului şi Sportului (cu 23%) şi Ministerul Turismului (cu 56,6%). Cifrele trimise de Guvern partenerilor sociali nu sunt în concordanţă cu declaraţiile făcute de Boc, care una a spus şi alta a făcut. Se pare că premierul a tăiat doar din veniturile oamenilor simpli şi nu şi din cele ale senatorilor, deputaţilor şi din ai angajaţilor de la Preşedinţie.

BAN LA BAN TRAGE
Birocraţia statului şi privilegiile directorimii se vor menţine la unele instituţii bugetare, chiar la cele unde se aşteptau reduceri consistente, spun reprezentanţii Blocului Naţional Sindical care au solicitat Guvernului să nu ia o decizie pripită de trimitere către Parlament a proiectului în forma existentă. Exemplele sunt clare, la secretariatul General al Guvernului cheltuielile totale cresc cu 56,95%, la Cancelaria primului-ministru creşterea cheltuielilor se majorează cu 30,94%, la Administraţia Prezidenţială creşterea este cu 46%, iar la Ministerul Afacerilor Externe cu 61%. Deşi Guvernul a vorbit de aplicarea unei creşteri salariale unitare pentru tot personalul din sectorul bugetar, de numai 5,5%, analiza evoluţiei cheltuielilor de personal pe ordonatori de credite arată că şi în acest an se va perpetua tratamentul unor creşteri diferenţiate pentru personalul din diverse instituţii, spun sindicatele.

IMORAL
Acestea susuţin că nici creşterea medie cu 5,5% a cheltuielilor de personal, nu este reală dacă avem în vedere majorarea contribuţiei de asigurări sociale cu 3,3 puncte procentuale, decât dacă se va reduce numărul de personal.

Limitarea deficitului bugetului general consolidat (care include atât bugetul de stat, cât şi bugetul de pensii, alături de alte bugete mult mai mici) la 2% din Produsul Intern Brut este o condiţie obligatorie pentru menţinerea echilibrului din economie şi gestionarea crizei. Problema este ce resurse se taie, de la ce categorii sociale, din ce ministere şi instituţii bugetare pentru menţinerea acestui deficit (diferenţa dintre cât cheltuim şi veniturile pe care le avem) la 2% din PIB. Calculele arată că bugetul de stat care prevede un deficit de 3,25% din PIB, faţă de 2% cât este bugetul general consolidat. Deşi bugetul de pensii este în excedent, Guvernul a mărit CAS-ul cu 3,3 puncte procentuale, mutând presiunea salarială pe umerii firmelor private şi pe cele ale angajatului simplu.

Până la adoptarea noului buget, Guvernul a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă prin care a deblocat salarizarea personalului bugetar, prelungind până pe 31 martie actele care reglementează plata bugetarilor.
 

Adio majorări de 5%: veniturile bugetarilor vor fi îngheţate până la mijlocul lunii aprilie

Guvernul s-a înţeles aseară cu partenerii sociali – sindicatele şi patronatele – asupra proiectului Legii Bugetului de Stat pe 2009. “Împreună cu partenerii sociali am adoptat proiectul Legii Bugetului de Stat pe 2009. Proiectul va fi trimis Parlamentului”, a anunţat premierul Emil Boc după o întâlnire de aproape şapte ore cu sindicatele şi patronatele.

În urma discuţiilor, bugetarii s-au ales cu salariile îngheţate până la 15 aprilie 2009. “După 15 aprilie se declanşează împreună cu partenerii sociali mecanismul de consultare pe tema creşterilor salariale pe anul 2009 în sistemul public în funcţie de performanţele economice ale trimestrului I şi ale prognozelor pentru perioada următoare”, a enunţat premierul primul punct din cele convenite în privinţa “componentei sindicale”. Un alt punct convenit a fost ca până la 15 aprilie Guvernul şi partenerii sociali să înceapă discuţiile în vederea elaborării Legii salarizării unice a personalului bugetar. Pentru 2009, s-a decis prelungirea perioadei de acordare a ajutorului de şomaj cu trei luni. Se instituie pensia socială minimă de 350 de lei în două tranşe.

LEGE PENTRU SPORURI
În privinţa sporurilor şi a altor stimulente, urmează să se eleboreze un act normativ prin care să se reglementeze exact problema acelor sporuri care vor fi diminuate, reduse sau eliminate. Nu este vorba despre sporuri de genul celui primit de medici pentru gardă sau de poliţişti pentru dispozitiv. De exemplu, sporul pentru cei care lucrează cu fonduri europene va fi de până în 75%, nu 75% ca în prezent, şi se va acorda numai pe criterii de performanţă, numai celor care atrag bani europeni. De asemenea, va fi eliminat sporul de 20% pentru participarea în comisiile de concurs, această activitate fiind tratată ca o atribuţie de serviciu. Vor fi eliminate şi sporurile pentru cei care lucrează pentru gestionarea împrumuturilor externe sau fac audit public, dar şi sporul pentru cunoaşterea unei limbi străine. În acelaşi timp, indemnizaţia de conducere de până la 55% se va acorda diferenţiat, în funcţie de rezultatele obţinute. Sporurile prevăzute prin Codul Muncii nu vor fi “atinse”, a declarat Boc. Patronatele au obţinut de la Guvern neimpozitarea profitului reinvestit începând cu trimestrul II al anului 2009 şi nu din 2010, cum stabiliseră membrii Cabinetului Boc iniţial.

S-a mai convenit operaţionalizarea fondului de garantare a creditelor pentru IMM-uri şi înfiinţarea fondului de contragarantare a creditelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii, adoptarea Legii parteneriatului public-privat în primul trimestru al anului 2009, accelerarea procedurii de atragere a fondurilor europene şi modificarea Legii achiziţiilor publice pentru flexibilizarea acestei proceduri şi modificarea tarifului de utilizare a infrastructurii feroviare publice având ca indicator de referinţă tona pe kilometrul transportat.

Aceste măsuri vin în completarea măsurilor anticriză anunţate de Guvern săptămâna trecută. Ele vor fi trecute într-o ordonanţă de urgenţă ce va fi adoptată de Guvern. Această ordonanţă va fi un act normativ suplimentar la Legea Bugetului de Stat pe 2009.

 

Premierul şi reprezentanţii sindicatelor şi patronatelor au făcut un apel public către Senat şi Camera Deputaţilor pentru ca prin bugetele pe care le adoptă să aplice constrângerile financiare ale anului 2009.

  • Florina Zăinescu

 

Seminaţionalizare pentru bani

În goana de a face rost de bani pentru majorările de pensii şi de salarii pentru bugetari, Guvernul este pe cale să bage adânc mâna în buzunarele micilor capitalişti de pe Bursă sau al celor care au fost deposedaţi de bunuri de rgimul comunist şi acum sunt despăgubiţi la Fondul Proprietatea. La finalul şedinţei de Guvern de joia trecută, premierul Emil Boc anunţa la punctul 10 al planului de măsuri anticriză includerea în bugetul general consolidat a veniturilor realizate de puzderia de agenţii care “se autofinanţează” din taxe proprii percepute de la cetăţeni sau de la companii. Mircea Toader, secretarul executiv al PD-L a detaliat duminică măsura. “În această categorie vor intra societăţile naţionale, regiile autonome, căpităniile portuare, care mergeau pe un regim de societate comercială, iar în felul acesta se ajungea la o alterare a mediul de afaceri”, preciza Toader. Problema este că statul nu este unic acţionar peste tot, iar prin această măsură, practic Guvernul ia veniturile, în timp ce proprietatea care le genera rămâne în posesia vechiului acţionar.

“La autorităţile statului sunt nişte reguli incidente, iar la societăţile comerciale altele. La acestea din urmă, regula de bază e profitul, iar statutul de societate listată pe piaţa de capital ne obligă să protejăm drepturile tuturor acţionarilor, nu numai al acţionarului majoritar”, a precizat pentru Jurnalul Naţional Răzvan Purdilă, directorul direcţiei de Dezvoltare din cadrul Transelectrica. Ioan Rusu, directorul general al Transgaz ne-a precizat că oricum 10% din veniturile companiei se duceau la buget prin plata redevenţei. “Până să vedem actul normativ nu putem şti cum ne afectează” a apreciat şi Lucian Stancu, director general adjunct al Romgaz. Compania estimează un profit de circa 250 de milioane de euro aferent anului 2008, asemănător cu 2007, pe care autorităţile se pare că au pus ochii.

DECAPITALIZARE
“Statul îşi propune să capitalizeze unele instituţii (CEC şi Eximbank) şi totodată să decapitalizeze altele – dacă avem în vedere că şi-a propus să încaseze din dividende de la companii cu capital de stat cu aproximativ 80% mai mult decât din anii precedenţi, în condiţiile în care finanţarea este extrem de scumpă”, se arată şi într-un comunicat al Blocului Naţional Sindical (BNS). Şi Fondul Proprietatea este lovit de luarea unei astfel de măsuri, şi implicit, cei despăgubiţi cu acţiuni la acesta. FP deţine participaţii la mai multe companii şi societăţi naţionale: Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Aeroportul Internaţional Henri Coandă Otopeni, Salrom, CN Administraţia Canalelor Navigabile, CN Administraţia Porturilor Dunării Fluviale, CN Administraţia Porturilor Maritime Constan, Romgaz, Transgaz, distribuţiile de gaze ale E.ON şi Distrigaz Sud (deţinut de Gaz de France Suez – n.r.), distribuţiile de electricitate deţinute de E.ON, Enel şi CEZ şi Electrica. În plus, măsura ar putea declanşa probleme de concurenţă între distribuitorii de energie deţinuţi de stat şi cei privaţi, şi între producători.

  • Daniel Ionaşcu

Primeşte Educaţia 6% din PIB?

Bugetul Ministerului Educaţiei rămâne în continuare un semn de întrebare pentru sindicaliştii care aşteaptă să le fie aprobată majorarea salarială de 35%.

În proiectul de buget transmis de către Guvern sindicatelor şi patronatelor, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării are numai 2,1% din PIB, adică 11.892,6 mii lei. La aceşti bani se adaugă însă, conform proiectului legii bugetului pe anul 2009, alte fonduri alocate din taxa pe valoare adăugată. Astfel, o cotă defalcată de 2.022,2 milioane lei este acordată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor. Mai exact, în această sumă sunt cuprinse şi fondurile pentru programul "Laptele şi cornul", pentru elevii din clasele I-VIII şi pentru preşcolari, precum şi cheltuielilor privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din clasele I-IV. Tot cotă defalcată din TVA, respectiv 12.136,6 milioane lei, este destinată finanţării cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti. În această sumă sunt cuprinse şi cheltuielile de personal din învăţământul preuniversitar.

Cu toate acestea, nu se poate spune clar dacă educaţia va primi 6% din PIB, aşa cum a precizat în numeroase rânduri ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu.

CERCETAREA, VEŞNICA CENUŞĂREASĂ
O altă nemulţumire vine din rândurile cercetătorilor, care atrag atenţia că Guvernul român, care a alocat cercetării ştiinţifice mai puţin de 0,19% din PIB, a redus practic la jumătate bugetul faţă de anul 2008. Într-un comunicat al Asociaţiei Ad-Astra se precizează că "această diminuare drastică a bugetului cercetării va afecta nu numai proiecte noi, selectate în competiţiile programate pentru 2009, ci şi derularea normală a proiectelor în lucru, finanţate în cadrul Programului Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare II". Mai mult decât atât, conform OG 57/2002, aprobată prin Legea cercetării, trebuie asigurată o creştere a alocaţiilor bugetare pentru cercetare, astfel încât în anul 2010 să se atingă nivelul de 1% din produsul intern brut. Lucru care pare tot mai greu de îndeplinit.
  • Eugenia Mihalcea


×
Subiecte în articol: pană economic stat guvernul