Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După ce a fost propusă pentru spargere în două astfel încât să salveze mineritul şi termocentralele pe pierderi din România, Hidroelectrica a ajuns soluţia de ultim moment şi pentru salvarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.
Ion Ariton, ministrul Economiei, a declarat astăzi că acordul investitorilor pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă a fost prelungit până la 31 decembrie 2012, iar în eventualitatea în care nu vor fi găsiţi alţi parteneri străini proiectul ar putea fi derulat cu companii româneşti.
“Dacă nu vor veni alte companii putem continua singuri acest proiect, cu companii de stat precum Hidroelectrica, Transelectrica sau altele”, a declarat Ariton, prezent la hidrocentrala Lotru - Ciunget, din judeţul Vâlcea, cu ocazia finalizării lucrărilor de modernizare a unităţii.
Părăsiţi de investitori
Compania care realizează cele două unităţi atomice este EnergoNuclear. în urmă cu câteva luni grupul ceh CEZ a renunţat, aşa încât Nuclearelectrica a achiziţionat cei 9,16% ai săi care s-au adăugat celor 51% deţinuţi anterior. Luna trecută, însă, alte trei mari grupuri energetice, RWE (Germania), GDF Suez (Franţa-Belgia) şi Iberdrola (Spania) au renunţat citând situaţia pieţei energetice româneşti şI incertitudinile crizei.
Primele deţineau tot câte 9,15% iar Iberdrola 6,2%.
Ultimii “mohicani” care au rămas sunt Enel şi ArcelorMittal România, cu 9,16% şi, respectiv 6,2%.
Citește pe Antena3.ro
Tudor Şerban, consilier al ministrului Economiei, a declarat miercuri ambele companii sunt interesate “teoretic” să îşi crească participaţiile la compania care construieşte reactoarele nucleare 3 şi 4 la Cernavodă, dar vor să vadă susţinerea pe care Guvernul o acordă proiectului.
El a afirmat că termenul limită până la care cele două companii vor aştepta ca Guvernul să-şi manifeste susţinerea va fi foarte scurt.
Lipsa de bani
Construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4 la centrala de la Cernavodă, ale cărei costuri sunt evaluate la patru miliarde de euro, este derulată de EnergoNuclear, în care statul, prin producătorul de energie Nuclearelectrica, deţine deocamdată participaţia majoritară.
După ce va cumpăra şI părţile celorlalte companii, statul român ar ajunge la 84,68% din acţiuni, adică ar trebui să aducă circa 3,4 miliarde de euro din cele 4 miliarde cât costă construcţia. Numai că statul nu mai are bani, aşa că doreşte să îşi reducă deţinerea la 40%, diferenţa urmând că fie acordată unor potenţiali investitori care să îi înlocuiească pe cei care au renunţat la proiect.
întârziere de doi ani
Şerban a arătat că unele companii din Coreea de Sud, Rusia, China şi America şi-au manifestat interesul pentru a prelua acţiuni la EnergoNuclear.
Dacă vor fi realizate, unităţile 3 şi 4 ar dubla puterea instalată a centralei de la Cernavodă, la circa 2.800 MW şi ar asigura, împreună cu cele două reactoare funcţionale, aproximativ 36% din energia produsă la nivel naţional.
Potrivit planurilor iniţiale ale Guvernului, construcţia celor două reactoare ar fi trebuit să înceapă în 2009 şi să se încheie în 2014-2015. Acum termenul de finalizare a fost decalat până în 2017.
Statul şi-a dat cu stângul în dreptul
Statul s-a faultat singur în ultimii patru ani în domeniul energetic. Iniţial a ales partenerii pentru construcţia reactoarelor de la Cernavodă, dar Nuclearelectrica participa atunci doar cu activele de pe platforma de la Cernavodă şi avea 20% din acţiuni. Concomitent, România dorea să realizeze un colos energetic care să fi înglobat cele mai profitabile companii deţinute de stat: Hidroelectrica, Complexurile Energetice Turceni şI Rovinari sub umbrela Electrica. Aceasta ar fi avut o valoare de peste 20 de miliarde de euro şI grupa aproape 50% din producţia naţională.
Ulterior, Varujan Vosganian, fostul ministru al Economiei şI Finanţelor de atunci a schimbat abordarea şI a dorit ca statul să aibă 51% din noile reactoare. Finanţarea urma să se realizeze din Fondul Naţional de Dezvoltare, unde existau 11 miliarde de lei din privatizări. Dar banii au fost cheltuiţi în campania electorală din 2008 iar finanţarea a devenit o problemă după ce criza a lovit România.
Următorul ministru al Economiei, Adriean Videanu, a regândit sectorul energetic şI în loc de un gigant a dorit înfiinţarea a două companii, dar care să includă mineritul şI să lase, în schimb, pe tuşă, filialele de distribuţie rămase la stat. Aşadar, Electra urma să cuprindă complexurile energetice din Oltenia (Craiova, Turceni, Rovinari), SNLO, Nuclearelectrica şi o treime din Hidroelectrica (sucursalele Sibiu, Târgu Jiu şI Vâlcea). Hidroenergetica urma să cuprindă restul unităţilor hidro, CNH, Electrocentrale Bucureşti şI termocentralele Paroşeni şI Mintia.
Dar Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea – care deţine cote la cele mai puternice din aceste companii, a blocat procesul în instanţă, împreună cu sindicaliştii de la Hidroelectrica.
