Huila, mărul discordiei

România ar putea fi sancţionată de Comisia Europeană (CE) în cazul în care la reorganizarea sistemului energetic, Compania Naţională a Huilei (CNH) ar putea fi alăturată cu alte unităţi economice fără a se putea delimita costurile pe fiecare unitate economică.

Comisia ar putea găsi că se acordă ajutor de stat către CNH în cazul în care prin alăturarea cu alţi agenţi economici nu se vor putea depista costurile detaliate pe fiecare unitate economică, iar preţul nu reflectă cheltuielile. Autorităţile vor să reorganizeze sistemul energetic prin crearea a două companii. Potrivit unor surse guvernamentale, una dintre variantele de combinare ar putea duce la o companie care să conţină Porţile de Fier, centralele de la Mintia şi Paroşeni, deţinute actualmente de Termoelectrica, Electrocentrale Bucureşti, Romgaz şi CNH. Cea de-a doua ar conţine restul de hidrocentrale, complexurile energetice Rovinari, Turceni, Craiova, Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN), Nuclearelectrica, împreună cu  Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO). Potrivit lui Jean Constantinescu, preşedintele Institutului Naţional Român pentru Studiul Amenajării şi Folosirii Surselor de Energie, este posibil ca huila românească să primească ajutoare de stat, cu respectarea condiţiilor comunitare. "Huila poate primi bani considerând-o serviciu public. Directivele europene ne permit să o ajutăm dacă se respectă două condiţii: 1 - să fie dezbatere publică şi toată lumea să cadă de acord că trebuie salvată; 2 - să se demonstreze că este soluţia cea mai ieftină", ne-a precizat Jean Constantinescu.

SUBVENŢII ŞI DATORII
El a mai precizat că alte state ale lumii renunţă la producerea energiei pe huilă din cauza costurilor. "Să aduni huila cu hidro este aproape o crimă. Cum spunea odată un ministru, bagi 3.000 de lei şi scoţi 1.000. E clar că huila noastră e ineficientă. Marea Britanie are huilă de 500 de ori mai mult ca noi şi mai bună, şi au închis huila. E clar că mai este şi o problemă socială, dar să subvenţionezi huila de la hidro e o problemă", a completat Constantinescu. Adriean Videanu, ministrul Economiei, preciza după şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) că România va avea două companii cu producţie mixtă hidro-termo-mine. CNH este cel mai mare datornic al statului, cu un miliard de euro. În perioada 2007-2010, Comisia Europeană a acceptat acordarea de subvenţii de 1,29 miliarde de lei. Fostul ministru al Economiei şi Finanţelor Varujan Vosganian a demarat negocieri cu Bruxelles pentru ştergerea datoriilor istorice ale CNH. În urmă cu doi ani, autorităţile doreau integrarea CNH cu termocentralele Mintia şi Paroşeni, dar, pentru ca noua entitate economică să fie viabilă, mai trebuiau incluse şi hidrocentralele de pe Râul Mare şi Sebeş.

DISTRIBUŢIA INTRĂ LA PACHET
Cele două companii naţionale vor include şi două societăţi de furnizare şi distribuţie, a menţionat Tudor Şerban, secretar de stat în Ministerul Economiei pe probleme de energie, petrol şi gaze naturale. Astfel, filiala Electrica Transilvania Sud va fi împărţită între Transilvania Nord şi Muntenia Nord. "Probabil că 50% din Transilvania Sud va merge la Transilvania Nord, iar cealaltă jumătate la Muntenia Nord. Nu a fost luată încă o decizie, până când nu se aprobă strategia de restructurare a sectorului energetic", a declarat Ioan Folescu, directorul general al Electrica.