Iancu Guda își începe analiza subliniind că argumentele sale sunt bazate exclusiv pe indicatori economici și nu pe opinii politice.
„Economie, NU politica. CIFRE, nu opinii ????????Romania, printre statele fruntase din UE la absorbtia fondurilor europene in 2025 (80% in semestrul 2) si 2026. Obiectiv. Pe cifre concrete, vezi dezastrul uselist (Ciucă 2021-2023 si Ciolacu iunie 2024 - iunie 2025). Vrem sa ne intoarcem la “stabilitate” din “interes national” ⁉️ NU ‼️”, afirmă analistul.
Comparație între absorbția fondurilor europene și evoluția deficitului
În continuarea mesajului, Iancu Guda susține că actualul Executiv ar fi atras într-un singur an de patru ori mai multe fonduri europene decât guvernele precedente într-o perioadă de trei ani și afirmă că deficitul fiscal s-ar fi redus semnificativ.
„Concret, intr-un singur an (iunie 2025 - iunie 2026), guvernul Bolojan a atras de 4 ori mai multe fonduri europene decat Ciucă & Ciolacu in 3 ani, iar deficitul fiscal a scazut la jumatate (anualizat cu -4% din PIB vs 2024), economia inregistrand o contractie de doua ori mai lenta deoarece consumul din import finantat pe datorie („am trait bine” mancand banii pe care nu-i aveam) a scazut si este inlocuit partial prin investitii pe fonduri europene.”
Analistul adaugă că, în opinia sa, ritmul reformelor este afectat de tensiunile politice și critică inițiativa unei moțiuni de cenzură.
„STOP. Ajunge‼️ Motiune de cenzura PSD + AUR si blocam totul de peste 2 luni, in cel mai tensionat moment al planetei …. desi Constitutia impune un termen maxim de 60 zile, daca nu dizolvarea parlamentului si anticipate.”
Iancu Guda: România ar fi putut avea rezultate și mai bune
În aceeași analiză, economistul susține că anumite măsuri legislative au limitat posibilitatea accelerării reformelor economice și a investițiilor.
„Va imaginati ce intampla daca nu aveam asa rezistenta impotriva reformelor (ex: PSD + AUR interzic listarea companiilor de stat la bursa timp de 2 ani, desi pietele sunt la maxim istoric si toate firmele de stat listate au fost mult mai performante ulterior)? Era mult mai bine pentru Romania, dar mult mai grav pentru sistemul lipsit de sinecuri, care se zbate acum ca pestele pe uscat.”
Datele prezentate privind absorbția fondurilor europene
Iancu Guda compară și nivelul absorbției efective a fondurilor de coeziune între anul 2024 și primul semestru din 2026, susținând că ritmul de atragere a finanțărilor europene a crescut considerabil.
„⛔️ În anul 2024, Guvernul Ciolacu a avut o absorbție efectivă (fără prefinanțare) de doar 600 de milioane de euro din fonduri de coeziune nerambursabile (în medie, 50 de milioane de euro/lună).”
Ulterior, analistul prezintă evoluția pe care o atribuie actualului Executiv.
„✅ În doar primele 6 luni din 2026, Guvernul Bolojan a avut o absorbție efectivă de 2,3 miliarde de euro (în medie, 383 de milioane de euro/lună). Vorbim, așadar, despre o creștere de aproape 8 ori a ratei efective de absorbție.”
România, peste media Uniunii Europene, potrivit analizei
În finalul postării, Iancu Guda afirmă că România ar fi depășit media Uniunii Europene în ceea ce privește rata efectivă de absorbție a fondurilor europene, invocând drept sursă datele Eurostat.
„⛔️ La finalul anului 2024, România avea o rată de absorbție efectivă (cu tot cu prefinanțare) de 2%, în timp ce media UE era de 2,7%.”
Analistul susține că situația s-a schimbat semnificativ în cursul anului următor.
„✅ Astăzi, România are o rată de absorbție efectivă de 24,6%, în timp ce media UE este de doar 17,8%. Sursa cifrelor : Eurostat.”


