Inflația lovește din nou Europa de Est: Să fie ultimele asalturi?

Odată cu începutul de an, infla­ţia şi-a reînceput şi ea ofensiva în Cehia şi a atins un nou vârf în Ungaria. Creşterile de pre­ţuri au accelerat, cel mai pro­babil, şi în Polonia. Să fie ultimele asalturi înainte de retragerea generală? - se întreabă Ziarul Financiar.

Guvernatorul băncii centrale poloneze crede că la el în ţară inflaţia va mai avansa doar în februarie, după care aceasta va da înapoi rapid, dar fără a ajun­ge anul acesta la niveluri normale. Evoluţia preţurilor din Ungaria sugerează că retragerea va fi „dureros de lentă“. Aceasta înseamnă că băncile centrale nu vor lăsa garda jos scăzând dobânzile prea curând.

În Ungaria, ţara cu cele mai puternice creşteri de preţuri din UE, inflaţia a accelerat la aproape 26% în ianuarie, de la 24,5% în de­cembrie, deşi banca centrală are cele mai mari dobânzi din Uniune. Cum economia încetineşte rapid, iar guvernul nu re­nunţă la politicile care accentuea­ză deficitele, banca centrală caută să ţină politica monetară stabilă, să-şi creeze spaţiu de manevră, mai ales că forintul reacţionează amplificat la orice şoc negativ. Analiştii de la ING spun că cifrele din ianuarie re­prezintă probabil punctul de vârf al inflaţiei, urmând ca din februarie să fie sesizabilă o încetinire.

Însă aceasta va fi „dureros de lentă“. Alimentele s-au scumpit în ianuarie cu 44%, energia cu 52%, iar carburanţii cu 36%. Preţurile benzinei şi motorinei au sărit în aer când guvernul a renunţat în decembrie, după un an, la plafonarea lor, forţat de pericolul apariţiei de penurii. Probabil de aceea nivelul inflaţiei din ianuarie a luat pe toată lumea prin surprindere. În Ungaria sunt plafonate şi alte preţuri, cum ar fi cele la alimente considerate de bază şi se spune că nici acestea nu sunt sustenabile. Astfel, nu poate fi exclus ca inflaţia să facă şi alte surprize.

În Cehia, cea mai ma­tu­ră economie din regiune, creş­terea preţurilor a accelerat la 17,5%, de asemenea un nivel peste aşteptări, scrie Reuters. Impulsul a venit de la expirarea unei scheme guvernamentale de subvenţio­nare a facturilor la energie pentru gospodării. Preţurile alimentelor şi costurile cu întreţine­rea, care reflectă şi scumpirea energiei, au sărit în sus cu aproape 25% în ianuarie. Un analist de la Banka Creditas a spus pentru Reuters că se aşteaptă ca următoarele luni să aducă o încetinire bruscă a inflaţiei. Dar aceasta este o amăgire matematică doarece în calcul vor intra preţurile deja ridicate de anul trecut.

Inflaţia se măsoară în ritm anualizat, adică sunt comparate preţurile dintr-o lună cu cele din aceeaşi lună a anului trecut. În ianuarie 2022, inflaţia din Cehia era deja de 10%. „Cu toate acestea, revenirea la ţinta de inflaţie de 2% a băncii centrale va dura mult timp“, a explicat analistul citat. Sub noul guvernator Ales Michl, banca centrală cehă a rezistat apelurilor pentru noi creşteri de dobânzi considerând că prin scumpirea creditului nu poate fi combătută o inflaţie creată de factori externi. Însă instituţia s-a angajat să ţină dobânzile sus până când scumpirile vor fi aduse sub control.

Citește pe Antena3.ro

Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat

Iar viceguvernatoarea Eva Zamrazilova, când s-a pus în discuţie pericolul ca majorarea salariilor să creeze şi mai multă inflaţie, a spus că este pregătită să crească dobânzile dacă în ianuarie şi februarie companiile cresc preţurile mai mult decât s-a anticipat. Acest lucru s-a întâmplat deja în ianuarie. Spre deosebire de colega cehă, banca centrală ungară s-a dus cu dobânzile mult mai sus şi pentru a stopa depre­cierea forintului. În Polonia, cea mai mare economie est-europeană, inflaţia a decelerat în decembrie la 16,6%, dar analiştii de la ING se aşteaptă la noi zvâcniri în ianuarie şi februarie, când indicatorul va ajunge la 18% respectiv 20% - nivelul de vârf.

Ar urma o perioadă de decelerare accentuată până la 10% în decembrie, în ton cu tendinţa globală. Preşedintele băncii centrale Adam Glapinski, un aliat al partidului de guvernământ şi prieten cu liderul acestuia, Jaroslaw Kaczynski, considerat şi conducătorul din umbră al Poloniei, n-a fost niciodată adeptul creşterilor de dobânzi şi a amânat startul scumpirii creditării cât de mult a putut. Dacă inflaţia a depăşit mai mereu aşteptările, la fel a făcut şi economia, dar în sensul bun.

Recesiunea, dată în urmă cu doar câteva luni ca sigură, a fost evitată, iar pieţele, dar şi premierul Mateusz Morawiecki, se aşteaptă ca anul acesta să vină şi reducerile de dobânzi.

La cea mai recentă şedinţă de politică monetară, Glapinski a spus că deocamdată nici nu se pune această problemă şi că acceptă faptul că inflaţia nu va ajunge rapid la ţinta urmărită. Bancherul vede totuşi un scenariu în care după primul trimestru scumpirile încetinesc în câteva luni sub 10%, dar nu cu mult. Însă el a mai surprins cu decizii luate în grabă. Şeful Fondului Polonez (PFR) de Investiţii Pawel Borys estimează că inflaţia se va duce sub 10% în şase luni. El vorbeşte despre „un trend de dezinflaţie uriaş”.

PFR este un fond de stat.

(sursa: Mediafax)