Trebuie să închidem 31 de depozite de deșeuri neconforme, dar într-un an am închis doar două

Deși au avut astfel mai mulți ani la dispoziție, autoritățile nu au respectat acest lucru, iar acum împotriva țării noastre sunt deschise 18 proceduri de infringement. Într-o cauză legată de neînchiderea depozitelor de deșeuri neconforme am fost condamnați la sfârșitul anului trecut de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), iar același lucru s-ar putea întâmpla și în ceea ce privește procedura de infringement legată de epurarea apelor uzate, unde recent România a fost trimisă în fața CJUE. Potrivit ministrului Mediului, Mircea Fechet, riscăm același lucru în alte două cauze legate de deșeuri.

Problema depozitării deșeurilor este una dintre cele mai presante pentru țara noastră. Lipsa tratării deșeurilor înainte de depozitarea lor și neînchiderea depozitelor neconforme ne-ar putea trimite în perioada următoare din nou în fața CJUE, a declarat ministrul Mediului pentru cotidianul Jurnalul. România riscă și în aceste cazuri amenzi costisitoare, dacă nu se conformează, așa cum plătim pentru neînchiderea depozitelor de deșeuri neconforme. Conform Tratatului de aderare a României la UE, țara noastră avea termen ca până pe 16 iulie 2017 să închidă 101 gropi de gunoi. 

Netratarea deșeurilor ne aduce aproape de CJUE

Comisia Europeană a decis în cursul lunii iulie a acestui an să trimită României un aviz motivat pentru că nu aplică în mod corect Directiva 1999/31/CE privind depozitele de deşeuri precum şi Directiva-cadru privind deşeurile (Directiva 2008/98/CE), informează un comunicat de presă al Executivului comunitar. Trimiterea unui aviz motivat reprezintă a doua etapă a procedurii de infringement, după ce în luna noiembrie a anului 2021 ne-a transmis  o scrisoare de punere în întârziere cu privire la deficienţele existente la cinci gropi de gunoi, dar şi cu privire la lipsa unui cadru integrat şi adecvat privind instalaţiile de tratare a deşeurilor. „După ce a analizat răspunsul trimis de autorităţile române şi pe baza celor mai recente date, Comisia a ajuns la concluzia că trei gropi de gunoi nu respectă nici acum standardele, inclusiv una amplasată în Bucureşti. De asemenea, a ajuns la concluzia că, în România, capacitatea instalaţiilor de tratare a deşeurilor înainte de a fi depozitate la gunoi este insuficientă”, arăta în vară Comisia Europeană odată cu transmiterea avizului motivant. Din acel moment, România avea la dispoziţie două luni pentru a răspunde şi a lua măsurile necesare, dar încă nu am reușit acest lucru.

Două depozite, închise într-un an

La sfârșitul anului trecut, CJUE a condamnat România la plata unei amenzi de 1,5 milioane de euro, la care se adaugă penalizări de 600 de euro/zi pentru fiecare groapă de gunoi neconformă care nu a fost închisă. Pe această listă se regăseau 31 de gropi de gunoi neautorizate, ceea ce înseamnă că România va trebui să plătească penalizări de 18.600 de euro pentru fiecare zi de întârziere. „Până acum, din această listă România a reușit să închidă doar două depozite, iar pentru celelalte plătim în continuare amenzi”, ne-a declarat ministrul Mediului. Problema gropilor de gunoi nu este una nouă, iar sancțiunea financiară dictată împotriva țării noastre a venit după ce nu am respectat decizii mai vechi ale CJUE. Astfel, în 2018 Curtea a constatat că România a încălcat obligația de a opri depozitarea deșeurilor și de a închide 68 de depozite cu deșeuri neautorizate. Ulterior, în 2022, pentru că nu am pus în aplicare hotărârea din 2018, Comisia Europeană ne-a trimis în fața CJUE, care decidea impunerea unor sancțiuni financiare. „În hotărârea sa, Curtea de Justiție constată că România nu a închis încă 31 de situri neautorizate pentru exploatare. Ea obligă România la plata unei sume forfetare de 1,5 milioane de euro și a unei penalități cu titlu cominatoriu de 600 de euro pe depozit de deșeuri și pe zi de întârziere. La stabilirea cuantumului penalității cu titlu cominatoriu, Curtea ia în considerare gravitatea încălcării, durata acesteia și capacitatea de plată a României”, se arată într-un comunicat al CJUE din decembrie 2023.

Pentru că închiderea acestor depozite întârzia, în luna iulie a acestui an Guvernul a decis ca Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) să preia gestionarea lucrărilor de închidere și ecologizare a depozitelor de deșeuri, finanțate din bugetul de stat sau din fonduri externe.

Trimiși la judecată pentru apa uzată

Comisia Europeană a stabilit, la mijlocul acestei luni, să trimită România și Bulgaria în fața Curţii de Justiţie a Uniunii Europene deoarece nu au îndeplinit în totalitate obligațiile de colectare și epurare prevăzute în Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale. „Este vorba despre tratarea necorespunzătoare a apelor uzate în localitățile care au mai mult de 10.000 de locuitori. Am beneficiat de mai multe derogări pentru rezolvarea acestei probleme, dar încă avem aglomerări urbane care nu respectă legislația UE. Există riscul poluării pânzei freatice în condițiile în care aceasta asigură alimentarea cu apă a oamenilor”, spune Mircea Fechet. Potrivit Comisiei Europene, în România, 150 de mari aglomerări urbane (care au peste 10.000 de locuitori) nu îndeplinesc cerinţele prevăzute în directivă referitoare la sistemele de colectare. În 154 de aglomerări, apele uzate urbane care intră în sistemele de colectare nu sunt epurate în mod corespunzător. Iar în 155 de mari aglomerări România nu asigură o epurare mai riguroasă înainte de a evacua apele uzate în zone sensibile. Toate aceste aglomerări ar fi trebuit să se conformeze până la 31 decembrie 2015.

Citește pe Antena3.ro

Ce îi pregătește Călin Georgescu democrației din România: „Nu vor mai fi partide politice în această țară. Niciunul!”