INS anunţă rezultatele recensământului în iulie

Cu toate acestea, datele complete vor fi publicate în 2014
Institutul Naţional de Statistică (INS) va termina de procesat datele recensământului în luna iulie, cu trei luni mai devreme decât termenul iniţial, iar datele vor fi analizaţi de o comisie de experţi în demografie şi comunicare, a anunţat ieri preşedintele instituţiei, Tudorel Andrei. “Putem anunţa rezultate finale ale recensământului populaţiei şi locuinţelor în cursul lunii iulie, şi nu octombrie. Vom avea rezultate finale în condiţii normale. Nu vreau să vă aşteptaţi la rezultate spectaculoase, ci la rezultate clare, care să fie comunicate de o manieră transparentă societăţii civile şi mass-media”, declarat el într-o conferinţă de presă. El a mai completat că finalizarea procesării datelor recensământului este prioritatea INS, întrucât de maniera în care sunt primite şi acceptate rezultatele finale depinde şi cum va fi perceput în societate statutul statisticii şi al statisticienilor. Reprezentantul instituţiei a făcut această afirmaţie după ce Jurnalul Naţional a tras un semnal de alarmă în luna ianuarie în privinţa lentorii cu care se deşfăşoară catalogarea informaţiilor, mai ales că Guvernul a alocat o sumă de 11,2 milioane de lei pentru procesarea rapidă a acestora.

Să începem cu un comitet
Tudorel Andrei a aratat că INS a decis constituirea unui grup de experţi pe demografie şi comunicare, având ca scop o evaluare corectă din punct de vedere metodologic, dar şi asigurare unei comunicări corecte pentru cei care vor utiliza datele privind recensământul populaţiei. “Este vorba de experţi de prima mână, personalităţi puternice care nu vor accepta nici un compromis. Am acceptat acest risc de a avea o discuţie ştiinţifică şi onestă cu aceşti specialişti pentru a putea livra în iulie date finale corecte şi acceptate”, a adăugat Andrei.

Scandal după scandal
În 2011, USL, pe atunci în opoziţie, acuza PDL că datele colectate în cadrul recensământului ar urma să fie utilizate în scop electoral. Scandalul a devenit şi mai mare în vara anului trecut, când preşedintele Traian Băsescu a fost suspendat, iar miza de facto a referendumului era demiterea şefului statului. INS transmitea la 1 august Curţii Constituţionale că rezultatele provizorii ale recensământului din 2011 au fost publicate în 2 februarie 2012 şi că acestea “nu permit dezagregarea pe grupe de vârstă, implicit a populaţiei în vârsta de 18 ani şi peste”. După ce Ministerul de Interne a trimis o adresă prin care spunea că “nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente”, INS a intervenit în conflictul privind instituţiile statului, spunând că “Guvernul trebuie să asigure exercitarea dreptului la vot tuturor cetăţenilor români în vârstă de 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv şi cărora nu le-au fost interzise drepturile electorale. Punerea în practică a acestei obligaţii se realizează prin înscrierea cetăţenilor români cu drept de vot în listele electorale permanente pe principiul locului de domiciliu (legal) înscris în actele de identitate, indiferent dacă la data desfăşurării scrutinului electoral persoanele respective sunt sau nu sunt prezente pe teritoriul naţional”. Potrivit Evidenţei Populaţiei, la nivel naţional existau în iulie anul trecut 18,292 milioane de alegători înscrişi în listele permanente.

La sfârşitul anului trecut, INS a anunţat o ajustare în minus de peste 20 de miliarde de lei privind evoluţia produsului intern brut în 2011, ceea ce s-a tradus prin necesitatea scăderii cheltuielilor din bugetul pe acest an cu un miliard de euro. În urma noului scandal, premierul Victor Ponta l-a demis pe Vergil Voineagu de la conducerea instituţiei. “Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor” a avut loc în perioada 20-31 octombrie 2011. Colectarea datelor a fost realizată de 120.000 de recenzori, iar pentru realizarea sa au fost alocate 193 de milioane de lei.