Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Energia curată ustură la buzunare! Tranziția energetică, absolut necesară, are însă costuri exorbitante pe care țările sărace nu vor putea să le suporte singure. Explozia prețurilor care scurtcircuitează acum economia globală este un „exercițiu” temporar sau anunță intrarea în noua energetică? Cine va finanța uriașul efort de investiții cerut de atingerea angajamentelor climatice asumate de liderii lumii pentru ambițioasa țintă „emisii zero carbon în 2050”? Iată doar câteva din capitolele dezvoltate de raportul anual „Perspectiva energetică mondială- 2021” difuzat în 13 octombrie de Agenția Internațională pentru Energie (AIE).
Raportul anual al AIE –World Energy Outlook 2021- are calitatea unei „ediții speciale” fiind conceput pentru a ajuta factorii de decizie care se reunesc în 31 octombrie la Glasgow într-un moment complicat al evoluției Planetei, în cea de-a 26-a Conferință ONU asupra schimbărilor climatice. Summitul are o încărcătură specială, fiind sub tripla presiune a pandemiei Covid-19, a crizei economice pe care a antrenat-o degradarea sanitară și a creșterilor explozive generale a prețurilor la energie. Raportul are o idee clară: lumea va suferi violent din cauza încălzirii globale, dar și a aprovizionării cu energie, dacă nu investește mai substanțial și mai rapid în energiile curate. AIE apreciază că „apare o nouă economie energetică, dar transformarea mai are un drum lung de parcurs”.
Un pas înainte, doi înapoi
Noua energetică este susținută acum de costuri mai mici ale surselor regenerabile - solare, eoliene - care reprezintă cea mai ieftină sursă disponibilă pentru energia electrică nepoluantă. Dar viteza schimbării poate fi ușor contracarată de revenirea la sursele „condamnate”- cele care dau emisiile majore de carbon, responsabile de efectul de seră. Ieșirea din recesiunea provocată de covid anul trecut pune presiune pe părți ale sistemului energetic, provocând creșterea bruscă a prețurilor la gaze naturale, cărbune, resursele clasice care au asigurat necesarul sporit de electricitate. Raportul AIE constată că „în mare parte, din acest motiv se înregistrează și cea de a doua creștere anuală cea mai mare a emisiilor de bioxid de carbon din istorie”. La COP-26, liderii lumii trebuie să țină cont de evaluările AIE, care avertizează că atingerea reperului NZE (emisii nete zero) până în 2050 nu se poate realiza doar cu angajamentele din proiectele anunțate public. Astfel, angajamentele climatice ale statelor, chiar dacă sunt respectate integral, vor permite doar o reducere cu 20 la sută a emisiilor necesare pentru a menține încălzirea globală sub control pentru etapa până în 2030.
Costuri uriașe pentru investiții
Pentru intrarea pe traiectoria care să ducă la NZE până în 2050, sunt necesare investiții de aproximativ 4 trilioane dolari până în 2030. Ele sunt repartizate în generarea de energie curată și infrastructura electrică (două treimi pentru producție și o treime pentru rețele), dar și de o creștere de 500 miliarde dolari în investițiile de eficiență energetică, transporturi, izolarea clădirilor. La capitolul „Mobilizarea investițiilor și a finanțărilor”, raportul anual al AIE relevă că angajamentele actuale sunt însă la un sfert față de nivelurile accelerate necesare. Evident că rolul instituțiilor finanțatoare internaționale va fi decisiv în acest efort, mai ales pentru proiectele de energie curată din țările emergente. Raportul citat estimează că 70 la sută din investițiile în energiile cu surse regenerabile vor trebui făcute de dezvoltatorii privați, dar și de consumatori.
Citește pe Antena3.ro
Scumpiri în lanț
Redresarea economică din 2021 a crescut cererea de produse și a exercitat o presiune pe prețurile la resursele energetice. Țițeiul a ajuns la 70 dolari/baril, la gaze, pe piața spot din Europa, cotațiile au fost de 10 ori mai mari față de minimele record din iunie 2020, iar prețul la cărbune a crescut vertiginos pe piața din Asia. Ca urmare, prețul energiei electrice a crescut și el pe majoritatea piețelor. În cascadă se înregistrează și creșteri la mineralele critice tot mai cerute în tranziția energetică. În consecință, evaluarea costurilor la investițiile pentru energia curată prevăd o creștere de 700 de miliarde de dolari în scenariul NZE până în 2030. Scenariile de prețuri la petrol și gaze, la care cererea se va micșora odată ce avansează producția de energie curată, nu exclud însă volatilitatea și șocurile de preț.
Prețuri și accesibilitate
Cel puțin în acest moment, efectul prețurilor ridicate la combustibilii fosili asupra tranzițiilor de energie curată nu este clar, precizează raportul citat în capitolul „Prețuri și accesibilitate”. Prețurile ridicate la energia pe bază de cărbune sau hidrocarburi fac eficiente aceste surse și scade diferența de competitivitate dintre acestea și resursele cu carbon redus. Ca efect advers pentru planurile NZE, raportul avertizează: „Creșterea facturilor la energie pentru gospodării sau industrii ar putea, de asemenea, exercita presiuni asupra guvernelor pentru a crește subvențiile pentru combustibilii fosili, pentru a reduce taxele pentru energia curată sau pentru a dilua sprijinul planificat pentru tehnologiile cu emisii reduse de carbon”. Analizele referitoare la accesibilitatea la energie arată diferențe mari între costurile ce ar reveni pe gospodării ce fac parte din economiile avansate și cele din piețele emergente și cele în curs de dezvoltare. Astfel, în zonele bogate, tranziția la energii curate duce la o reducere de facturi pe gospodărie de la 3.200 dolari anual la 2.400 dolari în 2050. În restul regiunilor, facturile cresc cu circa 80 la sută din cauza achizițiilor rapide de aparatură și vehicule electrice în paralel cu prețurile mai mari ale electricității, dar și a combustibililor fosili, existenți încă pe aceste piețe.
Viitorul e luminos, dar prezentul ne omoară!
După cum se mișcă piața energiei, lucrările COP-26 vor fi influențate puternic de situația actuală. Liderii politici nu pot face abstracție de problemele presante lăsate acasă și nu vor privi cu detașare spre viitorul luminos al anului 2050, când știu că populația așteaptă răspunsuri „la zi”. După cum arată evenimentele din 2021, consumatorii sunt vulnerabili atunci când prețurile cresc brusc. De aceea, mulți observatori estimează că subiectul prețurilor explozive la energie va fi abordat direct în summitul de la Glasgow.
Scenarii pentru șocul prețurilor în 2030
Raportul AIE prezintă și un impact al unui șoc de preț al combustibililor fosili asupra facturilor casnice în 2030 după „modelul” actualei crize a prețurilor. Sunt luate două variante de scenariu - cel urmat de actuala dinamică a tranziției energetice, cu programele și investițiile în curs, și cel după varianta NZE. În varianta actuală, gospodăriile din economiile avansate ar plăti în plus 25 la sută pentru energie - adică 750 dolari. În economiile emergente, gospodăriile ar plăti cu 35 la sută mai mult, deoarece gazul, cărbunele și petrolul au o pondere mai mare comparativ cu gospodăriile din țările avansate. În scenariul NZE, costul suplimentar în gospodăriile avansate ar fi de doar 470 de dolari pe an, cu 40 la sută mai puțin decât în varianta anterioară. „Săracii” ar urma să plătească pentru energia din gospodărie cu doar 20 la sută mai puțin față de tranziția lentă în caz de șoc al prețurilor. Pentru înscrierea pe traiectoria ideală a NZE, când costurile cu resursele energetice regenerabile devin marginale, sunt necesare eforturi investiționale considerabile. Astfel, scăpăm de volatilitatea prețurilor combustibililor fosili, cu o creștere estimată a investițiilor în rețea și în baterii de circa 1 trilion de dolari până în 2050. Adică o sumă de trei ori mai mare față de programele asumate în prezent.
Summit european cu scântei
În toate țările, guvernele ar vrea, pe cât posibil, să anticipeze și să contracareze potențialii factori de creștere semnificativă a prețurilor. Realitatea piețelor arată că deciziile politice sunt de multe ori în urma cerințelor și nu pot da imediat soluții care să asigure servicii accesibile pentru toate gospodăriile. În Uniunea Europeană, instituțiile de la Bruxelles caută să pună pe masa Consiliului European din 21-22 octombrie un pachet de măsuri care să conducă la o rezolvare a crizei prețurilor. Sunt critici severe față de măsurile propuse de comisarul pentru energie care sunt considerate doar paliative pentru situația explozivă la care s-a ajuns. Mai multe țări solicită o restructurare a pieței europene a energiei, considerată depășită și inadecvată. De asemenea, un grup de țări, între care și România, doresc includerea energiei nucleare în pachetul de susținere a schimbărilor climatice.
Agenția Internațională pentru Energie este o instituție autonomă înființată pe lângă OECD, din care fac parte doar țările membre ale organizației. În prezent are 30 de țări membre și un număr de țări asociate din economiile emergente. AIE are sediul la Paris și are rolul de consultant specific pentru țările membre.
