Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
In urma cu cateva zile Israelul uimea lumea cu proteste de amploare ale populatiei. Peste 150.000 de oameni au iesit pe strazi in iulie, in ciuda faptului ca statul-evreu are crestere economica permanenta de opt ani neintrerupti, cu o crestere economica de 5% estimata pe acest an, sI un somaj scazut, de 5,7%.
Deci care sa fie cauza? Oamenii protesteaza impotriva cresterii preturilor la mancare, utilitati, combustibili sI la locuinte. A fost nevoie de un boicot de doua saptamani la cumpararea de branza autohtona, pentru ca israelienii sa puna sub semnul intrebarii puterea industriasilor locali.
Ziarele sI televiziunile locale, pe care grupurile non-guvernamentale le-au criticat pentru ignorarea masivei concentrari de putere in mainile catorva grupuri sI familii, au facut din boicot subiectul ultimelor zile.
Reforma care incepe de la branza
Dar branza este doar inceputul. In luna octombrie 2010, guvernul israelian a realizat un comitet care sa exploreze nivelul de competitivitate in economie. Rezultatele ar trebui publicate in cateva saptamani. Banca Centrala a Israelului deja a spus ca tara are una dintre cele mai mari concentrari de putere in domeniul corporatist. Un raport parlamentar din iunie 2010 a gasit ca zece mari grupuri controleaza 30% din valoarea companiilor listate la bursa, in vreme ce 16 controleaza jumatate din banii care se invart in intreaga tara. Ceea ce este mult mai mult decat in economiile occidentale, precum Marea Britanie, Spania sau Germania, scrie Ynetnews.com.
Organizatia Economica pentru Cooperare sI Dezvoltare (OECD), care a admis anul trecut Israelul ca membru, a spus deja ca aceasta concentrare corporatista din Israel e problematica. Daca respectivul comitet va recomanda spargerea marilor oligopoluri pentru a deschide economia Israelului la competitie sI investitii, atunci am asista la o schimbare fundamantala. “Aceste mari grupuri economice poate ca au ajutat economia Israelului atunci cand era tanara, dar acum este o piata dezvoltata sI va fi greu sa tina pasul cu actuala crestere in aceasta situatie', a declarat o persoana familiarizata cu deliberarile.
Ce inseamna puterea in Israel
Wertheim detine un imperiu de bunuri de larg consum format din imbuteliatorul Coca Cola, a patra banca din tara, plus o o firma de imobiliare. Ca multi alti magnati, Wertheim are sI actiuni la un mare grup media din tara.
IDB Holding, detinut de magnatul Nochi Dankner, controleaza de la un operator de telefonie mobila la o firma de asigurari. Dankner spune ca sistemul financiar robust al tarii este un rezultat reglementarilor stricte sI ca nu vede “vreo masura rationala pentru a-l zdruncina'. “Separarea holdingurilor financiare de cele reale va misca sistemul financiar, nu-l va stabiliza'.
Potrivit OECD, una dintre probleme o constituie faptul ca marile holdinguri exervita control prin “detineri in cascada, structuri piramidale sI detineri incrucisate'. Intr-o structura piradmidala, un holding detine controlul la propriile subsidiare sI tot asa pana cand topul piramidei poate controla o firma cu doar 10% din capital. IDB este exemplul perfect. Consumatorii s-ar putea sa nu stie, dar ei intra in contact cu baza piramidei holdingului atunci cand merg la supermarket, din moment ce cel mai intins lant, Super-Sol e detinut de IDB. Daca merg sa-si ia haine de la Golf and Co, daca iau telefoane mobile de la Cellcom, cel mai mare operator telecom israelian, tot de IDB dau. La fel in cazul in care au internet de la Netvision sau se opresc la agentia de turism Diesenhaus. Podeaua acesteia s-ar putea sa fie construita cu ciment de la Nesher, singurul producator de ciment al Israelului. Fiecare din aceste companii este controlata la final de IDB.
Dar acesta nu este singurul gigant economic. Delek Group, controlat de miliardarul Yitzhak Tshuva,
are o serie de active impresionante, de la cateva zacaminte de gaze naturale la piese auto, cablu TV, biochimie sau asigurari. Cea mai bogata familie a tarii, Ofer, controleaza prin holdingul Israel Corp cel de-al sasele producator mondial de potasiu, cea mai mare companie israliana de transport sau o rafinarie de petrol. In plus, este sI cel mai mare investitor in producatorul de masini electrice Better Place. Cea mai bogata femeie din Israel, Shari Arison, detine prin Arison Group cea de-a doua banca a tarii sI cea mai mare companie de constructii, care acum vrea sa cumper producatorul de energie geotermala Ormat Industries.
Conglomeratele, risc sistemic
Raportul parlamentar de anul trecut a aratat ca bancile tarii, controlate de astfel de grupuri, ofera holdingurilor industriale acces facil la credit, deseori in detrimentul companiilor mai mici. Aceasta este o reteta usoara pentru decizii riscante, a anuntat Banca Israelului in raportul din 2009. mai exact, este greu sa reglementezi astfel de grupuri puternice cu structurile lor complexe, iar acestea pun un risc sistemic la adresa stabilitatii tarii.
Site-ul financiar Calcalist arata ca primii 10 moguli ai tari trebuie sa rascumpere obligatiuni in urmatorii doi ani in valoare de 6,9 miliarde de dolari, ridicand ingrijorari daca vor reusi sa isi indeplineasca obligatiile sI sa-si plateasca datoriile. “Oamenii fac greseli sI daca nu creezi o distributie a puterii sI permiti unei persoane sa faca greseli pentru noi toti, cel mai probabil este ca atunci cand o greseala va aparea, va fi imensa sI foarte costisitoare', spune Daniel Doron, fondator al Centrului Israelian pentru Progres Economic sI Social. Comitetul va lua in tinta atat structurile piramidale cat sI legaturile apropiate intre institutiile financiare – banci sI asiguratori - sI afacerile “reale' precum supermarketurile sI rafinariile.
Este presa independenta?
Israelul este un stat recunoscut pentru presa sa foarte libera. Ziarele sI televiziunile ataca nemilos politicienii. Dar in ultimii zece ani, elita corporatista a inceput sa detina din ce in ce mai mult din mass-media. A alterat asta dezbaterile despre concentrarea economica? Dankner spune ca este o “agenda populista'. Dankner a cumparat cel mai mare ziar, Maariv. Pentru a asigura potentialele conflicte de interese, Dankner a scris o scrisoare catre angajatii ziarului, cerandu-le “sa isi mentina integritatea, profesionalismul, independenta sI libertatea de expresie – inclusiv acoperirea critica a IDB Group, a subsidiarelor sale sI managerilor sai, inclusiv eu'.
Magnatul rus Leonid Nevzlin detine sI el 20% din Haaretz, alt ziar de succes. Cei doi s-au alaturat lui Eliezer Fishman, care si-a facut averea in imobiliare sI detine ziarul financiar Globes sI mogulul american al cazinourilor Sheldon Adelson, care a fondat popularul ziar gratuit Yisrael Hayom.
Anumite televiziuni sunt sI ele controlate de elita economica. Yossi Maimon, principalul actionar al companiilor energetice Ampal si Merhav, este presedinte al Channel 10. Principalul sau competitor, Channel 2 este detinut de familiile Tshuva sI Ofer. Iar postul de limba rusa este condus de miliardarul Lev Leviev, care detine compania de investitii Africa Israel Investments.
Binecunoscutul ziarist Micky Rosenthal a fost hartuit pe cand filma in 2008 pentru un documentar care sa arate legaturile intre bani, guvern sI media. Documentarul a fost blocat pe canalele controlate de magnati sI a aparut doar pe unele mai putin populare. Guy Rolnik, fondator sI redactor-sef al TheMarker, unul dintre cele mai mari cotidiene financiare, spune ca fara o presa independenta, Israelul “va deveni o versiune trista a croni-capitalismului pe care il vedem in multe tari aflate in urma din lume. Media spune ca sunt independente editorial, dar exista semne de intrebare.
Contra-exemplele
Desigur, nu toate companiile israeliene sunt piramide sau conglomerate. Gigantul farmaceutic Teva, ale carei actiuni sunt cele mai tranzactionate dintre firmele israeliene, nu are un investitor care sa o controleze sI nu e conectata la vreun holding. De asemenea, multe dintre companiile din sectoarele de IT sI biotehnologii, sunt controlate de investitori privati, ori din tara ori din strainatate. Snaptu, o companie software este si ea un bun exemplu, fiind achizitionata recent de Facebook.
In plus, marile grupuri spun ca ar putea fi fortate sa investeasca in strainatate daca ar fi sparte. Dankner a dat ca exemple Berkshire Hathaway - detinuta de miliardarul Warren Bufftett - si General Electric – cea mai mare companie industriala din lume – detin in componenta lor atat active financiare, cat sI din economia reala.
Deutsche Bank noteaza ca daca aceste holdinguri complexe vor fi sparte, atunci vor fi oportunitati de investitii pentru investitorii straini. Daca nu, asteptati-va la boicoturi sI mai mari. Deja opinia publica este impotriva acestor giganti. La sfarsitul lui iunie, cunoscand faptul ca populatia incepe sa le urasca, trei lanturi de magazine au scazut simultan preturile la branza. Dar, in loc sa atraga consumatori, miscarea a alimentat neincrederea publica sI a adus inca un argument ca preturile au fost masluite de marile corporatii autohtone.
Citește pe Antena3.ro
