Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Seria atentatelor teroriste care lovesc cu o cadență tot mai rapidă țările lumii ridică semne de întrebare asupra eficienței măsurilor de prevenție. Din analiza și succesiunea atentatelor rezultă că teroriștii speculează fisuri ale sistemelor de securitate. Locurile alese, în mari aglomerări, cu turiști și capacitate de expunere mediatică rapidă, permit infiltrarea atacatorilor până în apropierea barajelor de control individual, așa cum a fost cazul în aeroporturile din Istanbul și Bruxelles. România a fost ferită de atentate grave, dar cadrul legal de prevenire și combatere a terorismului este considerat perfectibil de instituțiile abilitate.
În martie 2016, după atentatele de la Bruxelles, Comisia parlamentară pentru controlul activității SRI ,,provoacă” o ședință de informare la care este invitat generalul Sorin Cozma, șeful Direcției Generale de Prevenire și Combatere a Terorismului din SRI. Georgian Pop, șeful comisiei, dezvoltă în declarația de la sfârșitul ședinței cererile transmise de oficialul SRI. ,,Va trebui să modificăm următoarele aspecte: în Legea 535 privind combaterea terorismului, cu referire la infracțiunile asimilate celor de terorism, să poată fi introduse și alte infracțiuni - pregătirea în tabere speciale de antrenament a teroriștilor, finanțarea teroriștilor, propaganda teroristă, recrutarea în mediul online a posibililor atentatori de tip kamikaze”, spune Pop.
Cere ce ai și încă ceva pe deasupra!
Legea 535 a fost adoptată în 2004 și a fost modificată în funcție de actualizările impuse de evoluțiile amenințărilor teroriste. Surprinzător, sublinierile făcute de șeful comisiei SRI ca solicitări exprimate de generalul Cozma sunt deja acoperite de legea în vigoare. Art. 33 stipulează pedepse pentru participarea la instruirea pentru acțiuni teroriste, așa încât taberele de antrenament pot fi încadrate la acțiuni ilegale. La fel, propaganda în favoarea terorismului este sancționată la art. 33 al legii de referință. Finanțarea teroriștilor este și ea sancționată la art. 36, iar recrutarea pentru acțiuni teroriste devine ilegală și atrage sancțiuni penale conform art.34 și 35.
Credem că demersul public al SRI de ajutor din partea Parlamentului se referea la o cerere expediată în context. ,,Pentru a crește eficiența pe munca de prevenție și contracarare a riscurilor teroriste sunt necesare LEGEA CARTELELOR PRE-PAY și cea CIBERNETICĂ (sublinierea noastră), având în vedere și creșterea numărului de persoane suspecte de terorism care vor tranzita România.”, adăuga Georgian Pop. Demersul era unul politic și făcea o raportare la decizia Curții Constituționale care făcuse puțină ordine în practicile binomului dominator.
Locuri asigurate pentru ,,părinții” legilor siguranței
Președintele Klaus Iohannis cerea o muncă legislativă ,,așezată” pentru a avea legile siguranței naţionale necesare unei protecții a cetățenilor în echilibru cu respectarea drepturilor acestora, potrivit Constituției. În aprilie, preşedintele avansa luna iunie ca termen pentru adoptarea în Parlament a primului dintre cele două pachete de legi necesare și aflate în lucru de câțiva ani. Poate le vom vedea în toamnă, parlamentarii reținând promisiunea lui Klaus Iohannis ca deputații și senatorii care lucrează la legile siguranței să-și păstreze mandatele și după alegeri!? Nu au apărut încă instrucțiunile și normele de aplicare ale noului mecanism democratic prin care se rețin locuri în viitorul Parlament. Așteptăm, vara e lungă și fierbinte!Legile serviciilor secrete sunt vechi de două decenii.
Citește pe Antena3.ro
