x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Legumicultorii - disperaţi, subvenţia - amputată cu 70%

Legumicultorii - disperaţi, subvenţia - amputată cu 70%

de Adrian Stoica    |    13 Apr 2020   •   10:38
Legumicultorii - disperaţi, subvenţia - amputată cu 70%
Sursa foto: RGtimeline/Getty Images/iStockphoto

Producătorii de legume şi fructe cer Guvernului să protejeze acest sector care se confruntă cu grave probleme. În principalul segment, cel al culturilor în spaţii protejate - sere şi solarii, lucrurile scapă de sub control, nefiind de ajuns că în prezent suprafaţa de sere a scazut la mai puţin de 150 de hectare, ceea ce înseamnă 6% din suprafaţa ocupată în 1990. Culturile de legume în câmp au scăzut cu 86.000 hectare numai în perioada 2015 - 2019, iar sprijinul cuplat pentru un hectar s-a redus cu 5.270 euro, de la 12.870 în 2015, la 7.600 în 2019. După reducerea din ultimii ani, producătorii s-au trezit acum cu o nouă amputare. În acest an riscă să piardă 70% din suma alocată anul trecut.

 

Pentru 2020 se propune ca valoarea sprijinului cuplat pentru producătorii de legume aferent anului trecut să se reducă la circa 2.300 euro/ha. În aceste condiţii, Ministerul Agriculturii ar trebui să le comunice fermierilor să nu mai facă investiţii  în sere, susţin reprezentanţii patronatului producătorilor de legume şi fructe PRODCOM.

“În condiţiile în care pentru anul 2020 fiecare producător şi-a construit bugetul pe un sprijin cuplat de 7.600 euro/ha, nivel practicat atât în anul 2017, cât şi în 2018, tăierea masivă a subvenţiilor creează o situatie catastrofală pentru sector, ne-a declarat Aurel Tănase, preşedintele PRODCOM. Dintr-o alocare europeană pentru fiecare an de 13.735.000 euro/an, aferentă perioadei 2014-2020, pentru anul 2019 se propune alocarea unui sprijin cuplat de 3.540.000 euro, distribuit la 4.300 beneficiari, ceea ce înseamnă 2.300 euro/ha, adică diminuarea cu 70% a sprijnului, în condiţiile în care cheltuiala a crescut semnificativ, a mai precizat acesta.

 

Ce promite ministerul

Pentru a justifica situaţia, Ministerul Agriculturii invocă o notificare ce ar fi trebuit transmisă în luna august a anului trecut la Comisia Europeană, pentru corelarea suprafeţelor rezultate din cererile de plată depuse de fermieri la APIA până pe 15 mai cu fondurile ce urmau să fie alocate. Notificarea nu a mai fost trimisă de fosta conducere a ministerului, iar acum s-a făcut o interventie la comisarul european pentru agricultură şi se aşteaptă un răspuns în ceea ce priveşte majorarea subvenţiei. Ministerul promite însă că subvenţiile vor fi majorate de la bugetul de stat în cazul unui răspuns negativ de la Bruxelles. Mai mult, ministrul Agriculturii susţine că a fost pregătită deja o hotărâre de guvern în acest sens şi ea se află pe circuitul de avizare la ministere.

 

Concurenţa neloială loveşte în plin

Acum, când după un efort financiar foarte mare, după problemele create de vremea capricioasă şi de pandemia de coronavirus, producătorii autohoni de legume s-au trezit că nici măcar nu-şi pot valorifica marfa. Ei au solicitat autorităţiilor să adopte o serie de măsuri pentru reglementarea pieţei, cum ar fi înăsprirea controalelor privind aplicarea Legii Pieţelor, concurenţa neloială cu produse intrate atât din spaţiul comunitar,  cât şi din terţe pieţe, folosirea strictă a ambalajelor de unică folosinţă cu marcaj de identificare a producătorului, scurtarea lanţului de aprovizionare etc. Autoritățile au acum un spaţiu mai mare de manevră pentru susţinerea producătorilor autohtoni prin ajutoare de stat, iar punerea la punct a unei scheme de sprijin trebuie să fie o prioritate pentru Ministerul Agriculturii, spune Aurel Tănase.

 

Trăim în realitate şi vedem cum totul este blocat, iar conducerea ministerului afirmă că efectele negative provocate în această perioadă de criză producătorilor de legume sunt minore. S-a produs o izolare nemaiîntâlnită, funcţionarii ministerului şi cei de la sediul central al APIA nu răspund la telefoane, nu există comunicare. Nu am fost consultaţi la stabilirea suprafeţelor eligibile pentu sprijin financiar. Simţim o fugă de răspundere, se cultivă neîncrederea, aspecte ce perturbă producţia acestui an.    

Aurel Tănase, preşedintelui PRODCOM.

 

 

Deocamdată nu avem ce să comentăm. Mai întâi să vedem subvenţia şi după comentăm. Noi nu am avut niciodată o sumă clară, mereu s-au făcut modificări. Noi, deocamdată, suntem în grafic cu lucrările şi sperăm la începutul lunii mai să ieşim cu producţia pe piaţă.

Florin  Purcea, serele Işalniţa

 

Prăpăd în sectorul pomicol

Din cauza temperaturilor foarte scăzute înregistrate în această primăvară, sectorul pomicol este deja afectat. Caisul este compromis în totalitate, iar pentru culturile de sâmburoase (prun, cireş, piersic) se estimează că 70% din producţie este pierdută. Pagubele suferite de producători sunt mari, iar poliţele de asigurare lipsesc deoarece asigurătorii au refuzat să le încheie înainte de 16 aprilie, dată după care se formează fructele.

 

Pentru unii ajutor, pentru alţii nu

Seceta este tot mai accentuată, iar culturile de mazăre, ceapă, usturoi şi rădăcinoase sunt deja afectate. PRODCOM reclamă o discriminare între fermieri pentru că cei care utilizează apa din sisteme naţionale de irigaţii beneficiază de apă subvenţionată, în timp ce fermierii care folosesc sistemele locale de irigaţii nu primesc niciun sprijin.

 

Birocraţia descurajează fermierii

Investiţiile în sere şi solarii în exerciţiul 2014-2020 au fost mici pentru că proiectele cu fonduri europene au fost greu de derulat din cauza multiplelor avize, a cheltuielilor mari cu consultanţa etc. Pe de ală parte, profitabilitatea scăzută a acestei afaceri nu le-a permis producătorilor să achiziţioneze echipamente noi, potrivit preşedintelui PRODCOM.

 

 

Munca şi efortul celor din sectorul legume - fructe trebuie apreciate. Ministrul Agriculturii are pagini întregi de materiale cu soluţii, cu măsuri care, dacă s-ar lua, am putea deveni rentabili. Pasivitatea şi chiar dispreţul reprezentanţilor Ministerul Agriculturii faţă de toate propunerile, ascunzându-se în spatele coronacrizei, ne fac să credem că la mijloc sunt alte interese. Nu producţie, doar importuri. România, doar o piaţă de desfacere.

 

Dragoş Frumosu, preşedintele SINDALIMENTA

 

 

Materia primă destinată procesării scade vertiginos de la an la an. De exemplu, castraveţii tip cornichon nu vor asigura nici măcar 30% din necesar în acest an.

 

România nu-şi poate acoperi consumul intern de legume şi fructe de ani de buni, fiind dependentă într-o măsură din ce în ce mai mare de importuri

×