Leul a crescut cu banii de la FMI

Vârful presiunilor speculative şi nespeculative ale cursului de schimb a trecut, iar politicile fiscale şi salariale sunt mult mai adecvate decât în perioada anterioară, a declarat ieri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Imediat, leul s-a apreciat pe piaţa valutară.

"Vârful presiunilor speculative şi nespeculative asupra cursului de schimb considerăm că a trecut. (...) Este adevărat că şi politicile fiscale şi salariale, cu toate greutăţile lor, sunt mult mai adecvate, comparativ cu ce se întâmpla în toamnă, cu promisiunile electorale sau cu ce se prefigura, hai să spunem, în luna decembrie", a afirmat Isărescu.

El a explicat că reducerea relativă a riscului de depreciere a leului are ca fundament ajustarea rapidă a dezechilibrelor externe mai repede decât anticipa chiar banca centrală, chiar dacă nu s-a ajuns încă la un nivel sustenabil pe termen mai îndelungat.

Imediat după anunţul guvernatorului, leul a continuat să se aprecieze în raport cu euro. Rata de schimb anunţată de BNR a scăzut cu 3,57 bani, la 4,1281 lei/euro, cel mai redus nivel din ultimele trei săptămâni şi trei zile.

CRIZA CONTINUĂ
"Nu doar cursul şi-a făcut datoria, dar şi decelerarea cererii", a spus Isărescu. Potrivit guvernatorului BNR, un alt element ce ajută la eliminarea presiunilor pe curs îl reprezintă acordul cu Fondul Monetar Internaţional, UE şi alte instituţii financiare. În rezerva BNR au intrat primele 5 miliarde de euro de la FMI. El a arătat că toate prognozele internaţionale indică o continuare a crizei, respectiv o slăbire a cererii pe plan mondial, cu impact corelat asupra economiei româneşti.

BNR a revizuit în scădere prognoza de inflaţie pentru acest an şi pentru 2010, de la 4,5% la 4,4% şi, respectiv, de la 3,2% la 2,8%, faţă de raportul din luna februarie. "Dezinflaţia se va instala pe o perioadă de câteva trimestre (...), în România nu vom mai avea în perioada următoare presiuni din partea cererii în ceea ce priveşte inflaţia", a spus Isărescu.
Din punct de vedere al inflaţiei, estimarea privind o rată anuală de 2,8% în 2010 trebuie să ne bucure.

Guvernatorul a explicat că decizia de reducere a dobânzii de politică monetară la 9,5% a avut printre argumente înscrierea inflaţiei pe un trend descendent, fiind anticipate o consolidare în cursul anului 2010 şi efectul dezinflaţionist al contracţiei cererii agregate. El a arătat că acesta este un an de ajustare şi acest fenomen înseamnă "vrei, nu vrei, o strângere de curea".



Finanţarea se va relua mai devreme pentru corporaţii, în contextul în care băncile au limite tolerabile la împrumuturi neperformante şi este, personal, îngrijorat de costul ridicat pe care instituţiile de credit şi l-au asumat la atragerea de depozite. El a menţionat că sunt bănci la care împrumuturile nu s-au blocat deloc, dar există o decelerare a creditării destul de puternică.

"Nu întâmplător, acele bănci care au apăsat puternic pe acceleraţie acum au apăsat puternic pe frână", a spus Isărescu. El a comparat managerii băncilor cu conducătorii auto neexperimentaţi, care au dat puternic cu capul de parbriz. Şi viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, consideră că reluarea creditării se va face în câteva luni.

"Nu mi-aş ţine respiraţia că va fi o chestiune imediată, ci în termen de câteva luni. Atenţie!, creditarea nu s-a redus la zero. Nu e ca şi cum nu s-ar mai fi dat nici un credit în România", a afirmat Popa. Viceguvernatorul a precizat că băncile decid cui şi în ce formă dau creditele. "În primul rând, ar trebui să se tempereze dobânzile la depozite şi după să se reia creditarea, a spus Popa, precizând că băncile sunt suverane.

"Politicile fiscale şi salariale au făcut paşi mari în stabilizarea dezechilibrelor macroeconomice, sunt prociclice în contextul crizei economice, astfel că politica monetară nu putea, la rândul ei, să rămână prociclică", a spus Isărescu. "Am fost surprinşi că aceia de la FMI au acceptat un deficit aşa de mare, dar şi cu deficit bugetar de 5% din PIB, politica fiscală este strânsă, a afirmat Isărescu.

Măsurile adoptate de Guvern prin rectificare bugetară şi politica salarială sunt "paşi foarte mari" în stabilizarea dezechilibrelor macro, care sunt făcuţi având în vedere politicile prociclice din anii trecuţi, când în condiţii economice bune şi bugetul a fost expansiv.