Pentru a grăbi atragerea fondurilor europene şi a facilita realizarea investiţiilor, Guvernul a modificat, prin ordonanţă de urgenţă, legislaţia achiziţiilor publice, scurtând termenele de organizare a licitaţiilor. Contestarea în instanţă a licitaţiilor se va putea face doar după plata unei taxe de timbru de 2% din valoarea contractului.
"Am dorit ca prin aceste modificări să eliminăm barierele birocratice, să întărim controlul şi transparenţa cheltuirii banilor publici şi să scurtăm termene în domeniul achiziţiilor publice pentru ca proiectele de investiţii pe care ni le-am propus să se realizeze la timp", a anunţat premierul Emil Boc, după luarea deciziei.
După intrarea în vigoare a ordonanţei, procedura de organizare a unei licitaţii nu va dura mai mult de 30 de zile. "Erau termene mari care duceau ca, de la luarea unei decizii până la absorbţia banilor, să avem până la 380 de zile. Orice licitaţie nu mai durează decât maximu 30 de zile", a declarat şi vicepremierul Dan Nica.
Nica spune că modificarea legislaţiei este realizată în conformitate cu Directiva Europeană care prevede că în situaţia crizei economice statele membre pot adopta măsuri de reducere a acestor perioade. Astfel, termenul de publicare a anunţului pentru licitaţii deschise a fost redus de la 28 de zile la 20 de zile, iar cel de publicare a anunţului pentru licitaţii restrânse, de la 16 zile la 10 zile. Termenul de publicare a anunţului pentru organizarea unei licitaţii prin dialog competitiv a fost, de asemenea, redus, de la 30 de zile la 20 de zile. Intervalul în care autorităţile contractante trebuie să încheie un contract de achiziţii publice a fost redus la maximum 20 de zile. Acest termen poate fi prelungit cu încă 20 de zile doar în mod excepţional şi cu acordul autorităţii ierahic superioare.
Potrivit ordonanţei, autoritatea contractantă va avea dreptul de a aplica procedura de cerere de oferte numai în cazul în care valoarea estimată, fără TVA, a contractului este egală sau mai mică decât echivalentul în lei a 100.000 de euro pentru contractul de furnizare şi cel de servicii (faţă de 75.000 de euro în prezent) şi de 750.000 de euro pentru contractul de lucrări (500.000 de euro în prezent). Autoritatea contractantă primeşte dreptul de a achiziţiona direct produse, servicii sau lucrări, cu condiţia ca valoarea acestora să nu depăşească 15.000 de euro (10.000 de euro, în prezent).
PROCESE GRĂBITE
Contestarea rezultatului unei licitaţii prin cerere de chemare se face în cel mult 10 zile, iar primul termen de judecată va fi stabilit de instanţă în cel mult 20 de zile. Hotărârea instanţei va fi pronunţată în 3 zile şi comunicată în 5 zile, recursul la prima instanţă putând fi introdus în maximum 5 zile. În ordonanţă sunt prevăzute măsuri şi împotriva procesomanilor: cei care contestă în instanţă rezultatul unei licitaţii de atribuire a unui contract de achiziţii publice vor plăti o taxă de timbru de 2% din valoarea contractului. "Există o practică prin care anumite firme care nu aveau nici o intenţie să câştige licitaţia, blocau procesul în speranţa că vor obţine pe o cale sau alta anumite sume de bani din partea firmelor care erau clasate pe primul loc sau pe primele locuri. Dacă vrei ca să utilizezi acest sistem nu poate nimeni să îngrădească accesul la justiţie –, dar se va introduce o taxă de timbru în valoare de 2% din valoarea contractului. Ai câştigat, te poţi îndrepta să-ţi recuperezi banii. Ai pierdut, banii respectivi i-ai pierdut", a declarat vicepremierul Nica.
Totuşi, această ordonanţă nu lămureşte anumite aspecte. În cazul în care instanţa dă dreptate celui care a contestat licitaţia, ce se va întâmpla cu contractul care a fost deja încheiat? Vor fi obligate firmele câştigătoare să returneze banii încasaţi de la stat? În felul în care a fost prezentată ordonanţa de Dan Nica, guvernanţii par a se fi gândit numai la urgentarea procedurilor, nu şi la posibilitatea ca autoritatea contractantă să greşească. Mai ales că majorarea plafonului la care se pot face atribuiri directe va pune sub semnul întrebării corectitudinea contractelor.
Un alt semn de întrebare se pune asupra rolului care îi va reveni Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), acum că s-a decis urgentarea procedurilor. Premierul Boc spune că CNSC va rămâne "o structură aşa cum este în momentul de faţă".
Citește pe Antena3.ro