Lovitura dura pentru cuplul Tender-Iacobov

Presedintele AVAS, Mircea Ursache, a respins cererea de fuziune a ultradatoarelor companii Rafo si Carom Onesti. In cazul in care propunerea ar fi fost acceptata, compania rezultata, Moldova, care ar mai fi inglobat Solventul Timisoara si Uton Onesti, ar fi cumulat debite catre stat in suma de 17.000 miliarde lei. Fiecare roman urma sa scoata din buzunar aproape 8.000.000 lei pentru planul Tender-Iacobov. Dupa ce ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu, a declarat ca nu este de acord cu fuziunea dintre megadebitoarea Carom si falimentara Rafo Onesti, acum a venit si randul presedintelui Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), Mircea Ursache, sa respinga propunerea.

Nimeni nu pare sa fie de acord cu acceptarea fuziunii dintre Rafo si Carom, in afara actionarilor rafinariei si a lui Ovidiu Tender, patronul de la Carom Onesti. De ce? Raspunsul este unul foarte simplu. Dupa fuziune ar lua nastere cel mai mare datornic al statului. Carom are datorii bugetare de circa 5.700 de miliarde lei, Rafo, restante de 1.500 miliarde lei la buget plus 5.000 miliarde lei catre Petrom. Toate acestea adunate, la care s-ar mai adauga si cele ale societatilor comerciale Uton si Solventul, care fac parte din planul de infiintare a gigantului Compania Moldova, ar duce la incredibila suma datorata statului roman de circa 17.000 miliarde lei.

AVAS REFUZA. Mircea Ursache a recunoscut ieri, intr-o conferinta de presa, ca institutia pe care o conduce a primit din partea Rafo si a Carom doua solicitari. Una se referea la cererea de acceptare a fuziunii celor doua societati falimentare, iar a doua la cesionarea creantelor rafinariei Rafo Onesti catre actionarul - denumit de Mircea Ursache minoritar - Balkan Petroleum. Ambele au fost respinse. Mai mult, conform contractului de privatizare, in cazul Rafo, Ursache asteapta ca actionarii rafinariei moldovene sa-si respecte angajamentele asumate si sa treaca la realizarea investitiilor tehnologice angajate, in suma de 84 milioane dolari.

210 MILIOANE EURO. AVAS a obtinut, in primele sase luni ale acestui an, venituri de 11.993 miliarde lei (295 milioane euro), din care 8.520 miliarde lei (210 milioane euro) din privatizari. Totodata, institutia a obtinut din dividende 1.356 miliarde lei, iar din activitatea de valorificare a activelor bancare, 1.852 miliarde lei. De asemenea, cheltuielile AVAS pe primele sase luni s-au ridicat la 510,5 miliarde lei. Institutia a transferat catre Trezoreria Statului 11.482 miliarde lei din veniturile realizate. Din aceasta suma, 10.315,4 miliarde lei au fost utilizate pentru diminuarea datoriei publice interne.

CREANTE. Institutia a preluat, in perioada 1999-30 iunie 2004, peste 72.000 debitori, cu creante de 115.289 miliarde lei, din care 45.015 miliarde lei creante bancare, 25.100 miliarde lei creante din executarea garantiilor de stat, 24.259 miliarde lei creante fiscale, 13.129 miliarde lei creante aferente fostei Companii Romane a Petrolului. In primele sase luni, AVAS a preluat creante de 24.259 miliarde lei pentru Fondul National Unic de Asigurari de Sanatate si creante comerciale de 7.766 miliarde lei detinute de companiile Distrigaz Nord, Distrigaz Sud, Electrica Banat si Electrica Dobrogea.

BLOCAJ SI DAUNE LA ARO. Situatia de la ARO Campulung este grava, firma cumparatoare - CrossLander - incalcand o clauza a contractului de privatizare. Astfel, vanzarea fabricii de matrite a fostului producator de automobile 4x4 (in acest moment societatea este inchisa) de catre actualul proprietar, CrossLander, contravine unei clauze din contractul de privatizare a uzinei. Fabrica de matrite contribuia la realizarea productiei ARO si a fost inclusa pe lista celor 15 active cu interdictie de vanzare, a declarat Mircea Ursache. CrossLander a externalizat recent o serie intreaga de active ale producatorului auto, printre acestea numarandu-se si fabrica de matrite. AVAS a notificat firma americana si a solicitat despagubiri cu o valoare egala cu cea a vanzarii sectiei. Totodata, presedintele AVAS a dispus ieri realizarea unui nou control la ARO Campulung.

AUDIT NOU LA SNTR

AVAS va solicita unei firme de specialitate, alta decat PriceWaterhouse Coopers, elaborarea unui raport de audit pentru privatizarea Societatii Nationale Tutunul Romanesc (SNTR). Raportul va stabili in special daca au fost respectate doua conditii pentru privatizarea SNTR - una referitoare la cifra de afaceri pe care trebuia sa o aiba cumparatorul, iar cealalta, la buna-credinta a acestuia. Tobacco 2003/UE a solicitat de curand AVAS prelungirea cu 90 zile a termenului de notificare a Consiliului Concurentei cu privire la facilitatile privind scutirea de la plata obligatiilor bugetare acordate SNTR. Propunerea nu a fost deocamdata analizata de AVAS. Dupa privatizarea din 2004, atat Autoritatea Nationala de Control, cat si Curtea de Conturi au inceput verificari privind conditiile de legalitate a tranzactiei si vanzare catre Consortiul Tobacco 2003/UE, format din Galaxy Energy International Ltd. BVI (firma inregistrata in Insulele Virgine) si compania italiana CTS, a pachetului majoritar al SNTR.

FANTOME

AVAS va reprezenta BCR in procesul intentat de compania aeriana Dac Air. Institutia statului se va substitui bancii in procesul in care Dac Air solicita daune de 200 milioane dolari ca urmare a stoparii unei linii de credit contractata de la fosta Bancorex. Societatea de transport aerian Dac Air a contractat de la Bancorex o linie de creditare de 20 milioane dolari, din care a primit doar 6 milioane dolari, ulterior finantarea fiind intrerupta de catre fosta conducerea a bancii. Presedintele AVAS a facut cunoscut ca o instanta de judecata a stabilit, printr-o sentinta definitiva, ca BCR trebuie sa achite catre Dac Air diferenta de 14 milioane dolari. "Daunele de 200 milioane dolari - incluzand diferenta de 14 milioane dolari, dobanzi si penalitati - au fost calculate unilateral de societatea Dac Air", a spus Ursache.