x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Evaziune uriașă din piatră seacă. Mafia balastului a umplut ţara de amenajări piscicole

Evaziune uriașă din piatră seacă. Mafia balastului a umplut ţara de amenajări piscicole

de Adrian Stoica    |    11 Dec 2019   •   11:31
Evaziune uriașă din piatră seacă. Mafia balastului a umplut ţara de amenajări piscicole

Evaziunea fiscală practicată de o mare parte a celor care exploatează balastiere şi cariere de piatră a crescut de la an la an sub ochii autorităţilor. Mafia balastului fură statul de două ori: exploatând ilegal şi neplătind corect redevenţele. În urma lor rămâne un adevărat dezastru ecologic, dar în schimb, ţara s-a umplut de „amenajări piscicole” în care cresc, cel mult, broaştele.

 

Redevenţele pentru exploatarea materialelor de construcţii (nisipuri, pietrişuri, roci vulcanice) se plătesc către buget în funcţie de cantitatea exploatată și raportată de concesionari, dar cea mai mare parte a cantităţilor nu se trece în documente de şmecherii care au pus stăpânire pe albiile râurilor şi pe dealuri. Datele Institutului Naţional de Statistică confirmă situaţia hilară în care s-a ajuns, România reuşind să producă un volum de betoane mai mare decât cel al materialelor folosite la producerea lor şi care sunt raportate la ANRM pentru stabilirea redevenţei. Cimentul folosit în 2018 pe piaţă a fost de circa 8,8 milioane de tone, marfa provenind din producţia internă. Dacă este luată în considerare o reţetă de fabricare a unui metru cub de beton de calitate medie „B100”, pentru producerea lui ar fi nevoie de 205 kg de ciment, 2.230 kg de agregate (balast) şi 165 litri de apă. Asta înseamnă că pentru o parte ciment se adaugă 10-11 părţi agregate. În aceste condiţii, anul trecut, piaţa românească de betoane a putut utiliza 95-100 milioane de tone de balast, dar aici deja lucrurile nu se mai leagă cu raportările făcute la ANRM.

 

Se exploatează pe rupte, încasări subţiri

Cea mai mare parte a licenţelor şi permiselor eliberate de ANRM, circa 90% din portofoliul agenţiei, sunt în domeniul materialelor de construcţii şi ele vizează exploatarea nisipurilor, pietrişului şi rocilor vulcanice. Deşi numărul concesionarilor, cât şi valoarea redevenței au crescut în ultimii şase ani, sumele încasate din această taxă au avut o creştere modestă. Bugetul de stat a încasat din redevenţele miniere circa 1,2 miliarde de lei în anul 2013, iar în acest an doar 1,5 miliarde de lei.

 

Practica păguboasă a permiselor de exploatare

Din cauza blocării licenţelor de exploatare a materialelor de construcţii pe circuitul guvernamental începând cu anul 2003, s-a recurs la concesionarea prin intermediul permiselor de exploatare cu o valabilitate de un an. Perioada scurtă nu încurajează însă realizarea unor investiţii serioase şi dezvoltarea durabilă a acestui gen de minerit. În schimb, a dus la dezvoltarea unei adevărate caracatiţe a evaziunii care înghite anual milioane de euro. Afacerea este simplă. Investiţiile sunt minime sau figurează, cel mult, pe hârtie, se exploatează cât de mult se poate şi se raportează cât mai puţin, iar marfa este vândută mai departe fără acte.

 

Escrocheria exploataţiilor piscicole

Pentru a evita cheltuielile cu ecologizarea terenului după expirarea permisului, concesionarii au recurs la un şiretlic care ţine de ani. Ei declară de la început că scopul exploatării este crearea unei amenajări piscicole. Aşa că miile de gropi care au umplut ţara poartă pompos numele de amenajări piscicole în acte, deşi nu au văzut peşte niciodată. Mai mult, ele nu au niciun proprietar, pentru că aceia care deţin concesiunea nu sunt obligaţi, la expirarea ei, să declare cine preia gestionarea amenajării piscicole.

 

Se schimbă regulile

Noul preşedinte al ANRM, Nicolae Turdean, vrea să schimbe însă regulile şi a declanşat un amplu control la nivel naţional pentru identificarea problemelor de mediu generate de aceste practici şi dimensiunea evaziunii fiscale. Surse din cadrul ANRM susţin că şi în cadrul agenţiei au fost găsite multe nereguli şi a fost sesizată deja Curtea de Conturi. „Două grupuri de interese din interiorul ANRM, aflate într-un permanent conflict, au afectat negativ activitatea agenţiei în ultimii ani”, susţin sursele citate.

 

Deşi activitatea de exploatare a nisipului, pietrişului şi rocilor vulcanice este nesupravegheată de ani, aceste tipuri de rezerve sunt catalogate ca secrete de serviciu.

 

Balastierele au umplut albiile râurilor şi exploatează după bunul plac, în timp ce statul fluieră a pagubă de ani

 

×
Subiecte în articol: balast