Mangold, neamţul care aduce gazul rusesc în Europa: "Relaţia cu Rusia e crucială pentru întreaga Europă"

Un ilustru necunoscut pentru români, germanul Klaus Mangold este unul dintre cei mai importanţi negociatori ai relaţiilor economice dintre Rusia şi Uniunea Europeană.

Acest lucru s-a dovedit şi în această iarnă, o dată cu apariţia crizei gazelor, care a lăsat Europa în frig timp de aproape o lună. Dr. Klaus Mangold este preşedintele Comitetului vest-european pentru Relaţii Economice cu Europa de Est. În plus, omul care se întâlneşte de câteva ori pe an cu Vladimir Putin, pentru a găsi soluţii într-o politică energetică comună între UE şi Rusia, este şi Consulul Onorific al Federaţiei Ruse în Germania.

La cei 66 de ani împliniţi, Mangold, a fost preşedintele gigantului auto Daimler Crysler şi a ocupat diverse funcţii de conducere în cadrul acestui producător de automobile între 1995 şi 2003. El a studiat dreptul şi economia la universităţile din München, Geneva, Londra, Heidelberg şi Mainz şi a absolvit Dreptul la Universitatea din Heidelberg. El face parte din comitetul director al grupului Alstom, lider global în echipamente şi servicii pentru furnizarea şi transportul de energie şi resurse energetice.

• Sunteţi direct implicat în noile proiecte europene pentru rezolvarea crizei gazelor naturale destinate Europei. Nu e o săptămână de când v-aţi întâlnit cu primul-ministru al Rusiei,Vladimir Putin. Cât de des vă consultaţi cu Putin?

Ne vedem cam de cinci ori pe an. Depinde şi de situaţie. M-am întâlnit cu el de curând dar nu pot să dau detalii ale acestor discuţii. Eu cred că aceste probleme, care apar în fiecare an, în legătură cu Rusia şi cu Ucraina, trebuie să se termine. Trebuie să ne orientăm spre viitor, să găsim soluţii pentru acest gazoduct paneuropean care este crucial pentru întreaga Europă. Să avem acest gen de criză energetică în fiecare an, este un lucru care nu are nici o logică.

• Care este soluţia pentru ca ţările din Uniunea Europeană să nu mai ajungă în situaţii extreme, cum a fost şi cea din această iarnă?

Se poate depăşi această situaţie dificilă, prin construirea unui gazoduct care să fie administrat de un consorţiu internaţional. Acest consorţiu trebuie să aibă ca parteneri Rusia, Ucraina, Uniunea Europeană, România, Bulgaria şi alte câteva ţări. Acest proiect la care mă gândesc eu poate fi unul privat. Eu cred că ar trebui să aplicăm acelaşi model ca şi cel al gazoductului baltic, care este şi el o noutate şi a cărui proces de construcţie va începe în curând.

• Criza gazelor este doar unul dintre componentele crizei globale, care afectează toate domeniile. Cum vedeţi viitorul României, din punct de vedere economic, în acest context delicat?

Criza are şi va avea un impact puternic asupra României. Veţi vedea acest lucru, creşterea economică va fi de cel mult jumătate faţă de cea pe care a avut-o România anul trecut. Va fi foarte dificil să obţineţi finanţări externe, iar criza s-a adâncit pentru că nimeni nu este dispus să investească bani în acest moment, iar refinanţările şi recreditările vor afecta şi ele economia românească pe termen mai lung. De altfel, întreaga lume resimte criza economică, iar întrebarea-cheie este când va putea fi depăşită această criză. Estimările mele personale sunt că vom avea un an 2009 extrem de greu, însă nu sunt pesimist în ceea ce priveşte anul 2010. Unele lucruri se pot îndrepta destul de rapid, dacă există voinţă politică dar şi bani. După părerea mea, chiar şi pentru România, 2010 ar putea însemna o revenire pentru că există încă multe proiecte economice între România şi ţările din vestul Europei, multe companii străine vor continua să investească în România, cum sunt cei din industria auto, dar nu numai ei. Cred că România este un jucător esenţial în Balcani, cu legături excelente în lumea de afaceri occidentală. După mine, chiar şi acest nou Guvern prezintă încredere pentru vestul Europei. Dacă vor şti cum să cultive relaţiile cu ţările importante, acest nou Guvern poate readuce România pe linia de plutire.