Investiţia Nokia de la Cluj este pe cale să transforme oraşul în capitala IT a României. Deja, pentru investitori, Clujul este cel de-al doilea centru de atracţie, după Bucureşti. Autorităţile estimează că oraşul va depăşi un milion de locuitori în anul 2012.
Dezvoltare - oraşul Cluj se va extinde spre parcul tehnologic de la Jucu
Investiţia Nokia de la Cluj este pe cale să transforme oraşul
în capitala IT a României. Deja, pentru investitori, Clujul este cel de-al
doilea centru de atracţie, după Bucureşti. Autorităţile estimează că oraşul
va depăşi un milion de locuitori în anul 2012.
Fabrica Nokia este programată să-şi înceapă producţia la 11 februarie. Aici ar urma să fie produse telefoane mobile ieftine, dedicate unor pieţe precum Africa ori cele din fostul spaţiu sovietic. Deschiderea fabricii de la Jucu a strârnit un adevărat scandal european pe tema efectelor globalizării. Deoarece Nokia a decis să închidă fabrica pe care o avea la Bochum, în landul german Westphalia, politicienii germani acuză Nokia că ar practica un capitalism nomad.
MIGRAŢIE. La prima vedere, revolta germanilor pare cam exagerată pentru închiderea unei fabrici cu puţin peste 2.000 de angajaţi. Presiunile sunt însă explicabile prin faptul că, o dată cu Nokia, la Cluj se vor şi alte companii. La Jucu, un sat mic, situat la aproximativ 20 de kilometri de Cluj-Napoca, Nokia ar urma să creeze un veritabil parc tehnologic împreună cu furnizorii săi care vin în România. Deja Consiliul Judeţean a aprobat iniţierea demersurilor privind extinderea cu 170 de hectare a Parcului Industrial Tetarom III din comuna Jucu. Directorul Tetarom, Viorel Găvrea, susţine că extinderea se impune, deoarece au fost înregistrate cereri foarte serioase de la diverse companii pentru o suprafaţă totală de 700 de hectare.
SERVICII INTEGRATE. Deja şi-au anunţat planurile de investiţii gigantul chinez BYD şi tipografia suedezo-finlandeză Hansaprint. BYD este o companie care produce de la maşini până la chimicale. La Jucu, BYD va realiza acumulatori pentru telefoanele Nokia. Hansaprint va tipări manualele de utilizare pentru telefoanele mobile, precum şi cutiile în care acestea vor fi ambalate. Hansaprint este cea mai mare editură din ţările nordice şi cel mai important furnizor de servicii de profil pentru companii din regiunea baltică. Anul trecut, compania suedezo-finlandeză a înregistrat afaceri de peste 220 de milioane de euro, din care 38% au reprezentat contribuţia exporturilor şi a operaţiunilor internaţionale, potrivit datelor companiei. Deschiderea tipografiei Hansaprint este o veste bună pentru combinatul de hârtie şi celuloză Someş Dej care ar putea furniza materia primă mai ales că Dejul este situat la doar 30 de kilometri depărtare de Jucu.
CONDIŢIILE NOKIA. Investiţia Nokia este condiţionată de investiţiile autorităţilor judeţene în infrastructură. În primul rând, este vorba de prelungirea pistei aeroportului din Cluj de la 2.100 de metri la 3.700 de metri, astfel încât ea să poată fi folosită şi de avioanele de tip cargo, care vor asigura aproviziona-rea cu cipuri a fabricii din Jucu. Apoi este vorba de construirea unei autostrăzi care să lege Clujul de zona parcului industrial Nokia. Doar costurile autostrăzii se ridică la 150 de milioane de euro, adică echivalentul tuturor investiţiilor cumulate în parcul industrial Nokia. În plus, Nokia va beneficia de scutire de la plata taxelor şi impozitelor locale pe teren şi clădiri pentru o perioadă de 30 de ani. În România, Nokia este prezentă la Cluj-Napoca şi cu divizia Nokia Enterprise Solutions din februarie 2006.
Proteste în Germania
Nokia a anunţat că va închide, până la jumătatea anului 2008, fabrica de la Bochum, intenţionând să transfere activitatea în România. Anunţul Nokia a declanşat proteste în Germania, unde mai mulţi politicieni şi lideri sindicali au cerut chiar boicotarea produselor firmei, iar angajaţii de la Bochum au organizat săptămâna trecută un protest de proporţii. În urma protestelor au apărut informaţii conform cărora Nokia ar putea păstra la Bochum o linie de testare cu până la o sută de angajaţi, care ar urma să testeze noile modele de telefon ale companiei.
Forţă de muncă
Fermierii vor începe să lucreze în industrie, estimează directorul Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Cluj, Daniel Don. El crede că, în plus, o mare parte a celor 100.000 de studenţi din Cluj vor fi determinaţi să îşi ia o slujbă. Nicolae Beuran, de la Camera de Comerţ şi Industrie din Cluj, afirmă că tinerii calificaţi sunt cea mai bună resursă pe care o poate oferi Clujul. Angajatorii străini vor trebui însă să plătească pentru serviciile acestor tineri. Salariul mediu din Cluj a ajuns la aproximativ 450 de euro, estimează reprezentanţii Camerei de Comerţ. Deşi ridicat pentru România, oricum, acesta este de şapte ori mai mic decât salariul mediu din zona oraşului Bochum, aşa că Nokia are de câştigat de pe urma mutării la Jucu.
Oraşul IT&C
Clujul devine tot mai mult un oraş IT. Gigantul american Emerson a cumpărat cea mai mare parte a unui parc industrial situat chiar în oraş, iar concernul german Siemens şi-a mutat tot aici două divizii, printre care cea de cercetare. Există şi companii create de la zero. EBS este societatea creată de clujeanul Daniel Metz. Compania a scris programul economic folosit pentru salarizarea tuturor funcţionarilor publici din Germania. EBS a câştigat contractul pentru pregătirea pentru tipar a tuturor documentelor oficiale ale CE. Un alt exemplu interesant este cel al companiei IQuest. Aceasta scrie software pentru Guvernul SUA, dar lucrează şi pentru alte companii de nivel mondial. IQuest a fost fondată de un român stabilit în Germania, Cornelius Brody.
Mană cerească pentru investitorii imobiliari
În acest moment, Jucu este doar un sat cu străzi noroiase, în care oamenii trăiesc din vânzarea roşiilor, ardeilor, ridichilor ori vinetelor sau din creşterea vitelor. Comuna ar putea să devină un mic orăşel chiar de anul viitor, spun specialiştii imobiliari.
Investiţia Nokia va aduce prosperitate pentru întreaga zonă, consideră Adrian Gurzău, consilierul local PD-L din Cluj-Napoca. “Ne aşteptăm la o creştere susţinută a pieţei imobiliare. Există inclusiv investitori germani interesaţi să profite de această tendinţă. Aşa că nu înţeleg supărarea politicienilor germani pe Nokia, pentru că vor fi companii din Germania care vor avea de câştigat din această investiţie”, afirmă consilierul local.
Primele semne au şi început să se vadă. În Cluj-Napoca a început o adevărată frenezie a construirii clădirilor de birouri. Terenurile din oraş sunt atât de scumpe încât foarte puţini investitori îşi permit să construiască fabrici de mari dimensiuni. Şi asta cu atât mai mult cu cât o societate IT&C care funcţionează într-un etaj al unei clădiri de birouri poate genera venituri mai mari decât un întreg parc industrial.
Blocuri turn. Oraşul va avea primii zgârie-nori. Patronul echipei de fotbal CFR Cluj, Arpad Paszkany, doreşte să ridice două turnuri în zona Sigma Center din cartierul Zorilor. Preşedintele grupului ImoFinance, Iosif Pop, fost director general al Băncii Transilvania, a anunţat construirea unui centru comercial cu 25 de etaje în zona noului cartier Oser. De asemenea, va fi ridicat un bloc cu 25 de etaje în zona de intrare în Cluj dinspre comuna Floreşti. Investiţia va fi realizată de Imperial Development. Valoarea cumulată a acestor proiecte este de peste un miliard de euro, spune Adrian Gurzău. Pe piaţa imobiliară din oraş există agenţii care încearcă să închirieze sau să cumpere loturi de câte o sută de apartamente dedicate celor care vor munci în Nokia Village. Din punct de vedere imobiliar, Clujul a ajuns unul dintre cele mai scumpe oraşe din Europa de Est. Recent, un om de afaceri a oferit uluitorul preţ de 16.000 de euro pe metrul pătrat pentru un spaţiu comercial din centrul oraşului, apoi s-a sinucis. Spaţiile comerciale din centrul oraşului sunt vândute cu sume cuprinse între 5.000 şi 7.000 de euro/mp, preţuri comparabile cu cele din Paris sau din Roma. În oraş, există un puternic grup financiar, reprezentat de Banca Transilvania, cea mai importantă bancă cu capital majoritar românesc specializată în acordarea de finanţare pentru firme. Din grupul său fac parte compania de asigurări BT Asigurări sau compania de administrare a pensiilor private, BT Aegon. În comunele de lângă Cluj, lucrurile sunt asemănătoare. O serie de oameni de afaceri au cumpărat loturi întinse de teren, pe care vor să construiască vile pentru cei care vor lucra în parcul industrial.