Mihai Erbasu: "Investitiile nu trebuie sa aiba culoare politica si nici frontier

- Domnule Mihai Erbasu, candva am scris despre dumneavoastra cum ca ati batut Bucurestiul in lung si-n lat si pe la suprafata, si printre conductele din maruntaiele Capitalei, ati batut Bucurestiul in cizme de cauciuc, stiti sa construiti si la suprafata, dar si in domeniul infrastructurii. Ce va place mai mult, sa ridicati cladiri sau sa realizati sistemul circulator de vase subpamantene, pe unde curge seva metropolei, apa, agent termic etc.?
- Fiind specialitatea mea, am lucrat peste 20 de ani pentru infrastructura, am realizat lucrari de apa-canal, termoficare, drumuri, inclusiv lucrari speciale din categoria poduri, pasaje, de altfel 80% din pasajele Capitalei sunt construite sub conducerea mea de specialitate. §i fiindca am mentionat procentul acesta, il mai rostesc o data, 80% dintre statiile de tratare a apei potabile au fost construite tot sub ochiul si gandurile mele, mai intai ca sef de santier, apoi ca patron al firmei SCC Erbasu SA. Am mandria ca lucrarile realizate dupa conceptia mea si sub coordonarea mea corespund exigentelor europene, atat ca termen de executie, cat si ca standarde calitative. Dupa 1989 insa a trebuit sa ma ocup in mare parte si de constructiile civile, industriale si comerciale, caci de ochi se lipeste ceea ce se ridica deasupra pamantului, constructiile vizibile fac imaginea unei firme. §i e importanta imaginea in economia de piata. Dar si lucrarile de infrastructura sunt foarte importane, pretentioase si complexe, in mare parte si ele asigura confortul locuitorilor unei urbe.

- E adevarat, dar oftaturile bucurestenilor sunt provocate de conductele sparte din 50 in 50 de metri, pe unde se pierde apa ca in hemoragii nebune, sufera bucurestenii si fiindca prin conductele de termoficare se pierde caldura cu duiumul, de se-ncalzeste solul de la agentul termic, iar gropile presa rate din belsug pe strazi iti hodorogesc masina. Ce se poate face?
- Multi considera ca aceste tipuri de lucrari pot fi realizate si de oameni care nu sunt de specialitate, multi au crezut ca acest gen de lucrari aduce profituri foarte mari. in realitate, daca s-ar respecta tehnologiile de executie si s-ar cere calitatea conform normelor internationale, dar si conform normelor romanesti, profiturile n-ar depasi 10%. Cu astfel de profit, normal n-ar mai da navala cei ce se pricep la toate, cu 10% profit nu s-ar mai inghesui sa preia astfel de lucrari. Dovada o furnizeaza realitatea. De la 10 ani s-a ajuns ca nici o norma de calitate si a pretului de cost sa nu mai fie respectata. n realitate, aceste lucrari sunt incredintate spre executie prin niste asa-zise licitatii, care n-au nimic de-a face cu normele internationale. S-au incropit niste norme interne care le dau voie asa-ziselor comisii ca, in functie de interese, sa scoata castigatoare firmele agreate de aceste comisii.

- Unde s-a intamplat asta?
- Am sa dau doar cateva exemple. A fost o licitatie pentru canalizarea comunei Voluntari, unde primar este un reprezentant al liberalilor, deci al opozitiei. Acolo sunt interese liberale atat timp cat comisia a declarat castigatoare din cele sapte-opt competitoare o firma care, culmea, avea valoarea cea mai mare a ofertei inaintate si durata de executie cea mai lunga. Ce sa credem despre aceasta licitatie? Celelalte firme cu reputatie in domeniu n-au reusit, n-au avut capacitatea sa treaca acest examen. Tocmai pentru a iesi adevarul la suprafata, am dat in judecata primaria respectiva si procesul se afla pe rol, s-a trecut la expertiza. Comisia de licitatie trebuie sa demonstreze cum a fost aleasa firma castigatoare a licitatiei. Societatea "Erbasu a a pornit acest proces numai pentru a se descoperi adeva rul, oricare dintre cele sase firme putea castiga licitatia. Contribuabilii din Voluntari au platit in plus 20 de miliarde de lei si lucrarea nu s-a terminat nici azi, desi termenul e depasit cu mult. Firma care a castigat licitatia n-avea experienta in domeniu. De ce Curtea de Conturi nu se autosesizeaza pentru a descoperi unde s-au dus banii. Dar nu este singurul exemplu, voi mai da si alte exemple. (va urma)