MUGUR ISĂRESCU/Nu excludem un împrumut cu FMI

Sectorul privat nebancar, companii, societăţi de leasing şi IFN-uri, s-ar putea confrunta în acest an cu un gol de finanţare, având în vedere că doar 60% din datoria privată nebancară scadentă în acest an va fi refinanţată, a anunţat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR). Acesta a explicat că din totalul datoriei de 24 miliarde de euro, scadentă în acest an, 12 miliarde de euro se găsesc în IFN-uri, corporaţii şi societăţi de leasing. În schimb, din cele 10 miliarde de euro, datorii scadente în acest an în sectorul bancar, se vor refinanţa peste 90%. Isărescu a arătat că la datoria băncilor există un grad mare de concentrare, primele zece bănci având în portofoliu aproximativ 90% din sumă. "Dacă îl întrebi pe Cinteză (şeful Direcţiei de Supraveghere din BNR - n.r.), parcă ar băga mâna în foc că va fi mai mult de 90% reînnoit, spre 100%, dacă ia în considerare şi efortul de capitalizare al unor bănci", a precizat guvernatorul BNR. În schimb, pe partea datoriei private externe nebancare, nivelul de concentrare este mult mai redus. Primele mari zece companii nu deţin mai mult de 20% din serviciul datoriei externe din 2009, iar primele cinci-şase companii de leasing au credite scadente în jur de două miliarde de euro. "Dacă luăm primele nouă corporaţii mari, de exemplu Renault România sau Petrom, şi pe locul 10 punem cele cinci-şase companii de leasing, gradul de concentrare ajunge maximum la 30%", a arătat guvernatorul BNR.

PACHET DE FINANŢARE
"Nu avem un gol de finanţare în sectorul public, ci unul privat, şi ne putem gândi la o compensaţie, ca la vasele comunicante", a explicat guvernatorul Mugur Isărescu. El a adăugat că statul nu va avea probleme de finanţare în acest an şi chiar s-ar putea împrumuta mai mult decât necesarul, care poate să ajungă la 2-3 miliarde de euro, poate chiar 4 miliarde de euro. Guvernatorul a explicat că, în opinia sa, autorităţile s-ar putea împrumuta mai mult decât sumele care reies din serviciul datoriei şi finanţarea deficitului public, tocmai pentru a acoperi golul de balanţă care provine din sectorul privat. El a mai precizat că un eventual acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) ar trebui să fie inclus într-un pachet de înţelegeri cu instituţiile europene. El a amintit că un împrumut din partea FMI reprezintă o operaţiune de swap pentru protejarea rezervelor valutare şi nu se regăseşte în economie decât prin eventuale "intervenţii" ale BNR. "Nu este exclus un acord cu FMI. Decizia trebuia luată împreună cu Guvernul. Ne gândim la pachete, unul cuprinde şi surse europene, mă refer inclusiv la instituţii precum Banca Europeană pentru Investiţii. Un pachet mai larg poate include şi finanţarea de la FMI", a spus Isărescu. Pentru România, în cazul unui acord cu FMI, este mai important "sigiliul", care arată că "nu va mai face prostii", decât suma primită, a declarat şi directorul Direcţiei Audit a BNR, Eugen Rădulescu. De asemenea, Rădulescu a subliniat că nu a existat nici un stat care să apeleze la Uniunea Europeană şi să nu ceară ajutor şi la FMI în acelaşi timp. "Probabil una dintre condiţiile FMI va fi îngheţarea salariilor în sectorul public până la finele anului", a afirmat Rădulescu.

CURSUL
BNR nu se angajează la un curs fix. "Nu ne angajăm pe nici un nivel precis de curs. Mişcarea cursului trebuie să aibă o anumită corelaţie cu a altor indicatori economici. Nu ţintim cursul, dar nici nu suntem dezinteresaţi de el", a declarat Isărescu. El a menţionat că eventualele operaţiuni ale BNR vizează şi anumite reglări ale masei monetare. Guvernatorul a mai precizat că moneda naţională nu s-ar deprecia dacă ar exista o lipsă de lichiditate pe piaţă. El a arătat că, pentru cei care şi-au luat poziţii lungi pe valută, este normal să nu aibă lichiditate. "Dacă au poziţii lungi pe euro şi aşteaptă nivelul de 4,7 lei/euro, ce să le facem, să îi mângâiem pe creştet. Să vadă singuri dacă au ales bine", a afirmat Isărescu.