Mugur Isărescu: "Se conturează izbucnirea de conflicte sociale"

Guvernatorul BNR strică vacanţa politicienilor

Banca Naţională lansează un avertisment sever în plină vacanţă politică: statul reuşeşte tot mai greu să facă rost de bani pentru a plăti salariile bugetarilor, pensiile şi alte obligaţii sociale. Dezechilibrele bugetare sunt structu­ra­le şi nu conjuncturale, cu alte cu­vin­te acestea nu se vor rezolva odată cu repornirea economiei.

"Simpla creş­tere economică nu corectează un deficit structural", a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la o dezbatere organizată de Săptămâna Financiară şi Financiarul. Isărescu a prezentat o serie de consideraţii legate de starea eco­no­miei şi societăţii în ansamblu, tonul lui fiind de îngrijorare lucidă. Proble­mele trebuie discutate în profunzi­me, şi nu expediate în judecăţi super­fi­ciale sub presiunea ratingului şi a po­pulismului, a fost unul dintre me­saje. Guvernatorul a spus că există o contradicţie între fiscalitatea statistic redusă - de circa 30% din PIB, şi fiscalitatea excesivă a firmelor. Asemenea situaţii trebuie înţelese în interior şi explicate FMI şi UE.

Deşi firmele plătesc printre cele mai mari impozite din UE, banii nu ajung. Nici pentru pensii, nici pentru salariile bugetari­lor, nici pentru spitale, medicamente etc. "Toate acestea pot să fie prelu­diul unui cerc vi­cios care se manifes­tă prin neîncre­de­rea şi reţinerea pieţelor de a finanţa anumite costuri şi, în ultimă instanţă, poate să apară şi evitarea finanţării", a mai spus Isă­rescu. Astfel, conflictele sociale par greu de evitat.

Cum se poate evada din această capcană a lipsei de bani şi a imposibilităţii finanţării în lipsa capitalurilor străine? Guvernatorul a spus răspicat că societatea românească trebuie să înţeleagă că banii nu pică din cer şi că este ne­voie de muncă şi de un efort "al în­tre­gii colectivităţi" pentru a se ajunge la bogăţie.

"Adevărul fi­nan­ciar poate fi cinic, nemilos, dar apa­re şi tendinţa cealaltă, de a se vor­bi ca imperativă despre nevoile so­cia­le şi să nu se vorbească despre as­pectul financiar. Banii adevăraţi nu pică din cer, nici nu apar din tiparniţă aşa cum cred unii", a spus Isărescu. Şe­­ful băn­cii centrale a mai precizat că în mo­mentul în care anumite persoa­ne, inclusiv membrii ai BNR, "în­drăz­nesc" să aibă reflecţii despre resursele financiare, sunt consideraţi ci­nici. "Realitatea este cinică şi într-un fel sau altul societatea trebuie s-o ac­cep­te. (...) Realitatea poate fi ignorată până când se va răzbuna", a adăugat Isărescu.

---

România stă prost nu numai cu banii, ci şi în statistici, ceea ce arată că lipsa banilor nu este o chestiune conjuncturală. Firmele plătesc printre cele mai mari impozite din UE, ceea ce le împiedică să se dezvolte. Însă banii nu ajung. Două cifre sunt concludente. Pentru fiecare 100 de lei venit net se plătesc impozite şi contribuţii sociale de 81,8 lei. Cealaltă realitate este că nivelul CAS-ului în România este mai mare decât media europeană, care este undeva la 39% din PIB.

Din acest moment, orice alt impozit pus firmelor ar duce la scăderea veniturilor statului fie prin evadarea companiilor în economia subterană, fie prin închiderea lor pe bandă rulantă. Guvernatorul Isărescu a declarat că firmele nu se plâng de­geaba de nivelul exagerat al impo­zitării, întrucât fiscalitatea, parafiscalitatea şi birocraţia sunt enorme, munca fiind astfel descurajată. „Nu bâzâie firmele, nu vorbesc aiurea, sunt exact pe subiect. Toate firmele se plâng de nivelul exagerat al impozitării. Fiscalitatea, parafiscalitatea, birocraţia sunt enorme. La fel şi descurajarea muncii", a spus Isărescu la dezbaterea „România 2010: constrângerile economico-financiare şi imperativele sociale", organizată de revista Săptămâna Financiară şi cotidianul de business Financiarul.

El a explicat că, „dacă avem constrângeri bugetare slabe, descurajăm în continuare munca, nu avem cum să ieşim, nu se iese aşa din recesiune, iar creşterea economică nu este un dat în jurul căruia se învârt toate celelalte, ci este un rezultat".
Munca poate fi stimulată prin politică bugetară adoptată, rigoare în cheltuirea banului, şi nu numai public, dar şi privat, eficienţă, productivitate. O altă strategie posibilă, care nu atacă fondul problemei, dar care merge pentru o perioadă scurtă până traversăm perioada critică, a fost avansată de economistul-şef al BNR, Valentin Lazea.

„Cea mai mare parte a populaţiei poate trăi mai bine, în mod sustenabil, dacă există un contract social intern, prin care păturile bogate să accepte să cedeze o parte din veniturile lor păturilor sărace. Acestea din urmă însă trebuie să dovedească faptul că merită un astfel de sacrificiu", a afirmat Lazea. El a adăugat că în România „ambele drumuri sunt blocate", adică cei bogaţi nu au înţeles că lor şi fiilor lor le va fi mai bine să nu vadă sărăcie, dar şi cei săraci să nu sprijine gardul în aşteptarea ajutoarelor. Îngrijorător este că România ocupă locul doi în Europa în funcţie de inegalitatea distribuţiei veniturilor, conform datelor Eurostat în care coeficientul Gini (de distribuţie a veniturilor) este de 0,36 pentru România, al doilea în Europa după Letonia.


FMI ne-a ajutat
Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, a spus că economia nu poate creşte fără capital extern şi că ar fi intrat în faliment în lipsa banilor de la FMI. Isă­rescu a ţinut să precizeze că FMI doar ne-a fi­nan­ţat balanţa de plăţi: „FMI-ul nu ne-a salvat ca stat. El a fost creat pentru a finan­ţa ba­lan­ţa de plăţi, cu condiţionalităţile sale. FMI şi-a făcut datoria faţă de România, dar România nu a făcut acest lucru. Sperăm să ne oprim aici cu creşterea de cheltuieli bu­ge­­ta­re. FMI nu a fost generos".