Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Premierul Ludovic Orban a anunțat că una dintre măsurile pe care Guvernul le are în vedere pentru repornirea motoarelor economiei prevede înființarea unui fond de investiții, precizând că optează pentru modelul polonez. Este vorba despre Fondul Polonez de Dezvoltare (PFR), înfiinţat în 2016 pentru susţinerea investiţiilor, un model pe care şi PSD l-a avut în vedere în 2018, la înfiinţarea Fondul Suveran de Investiții și Dezvoltare (FSID), dar care, în final, a căpătat o altă formă.
Trebuie spus din start că modelele economice de dezvoltare ale României şi Poloniei nu prea au nimic în comun. Dacă la noi în ultimii ani creşterea economică a fost bazată pe consum, în Polonia, aceasta s-a bazat pe exporturi și investiții. Pe de altă parte, înfiinţarea fondului de dezvoltare în Polonia a venit ca urmare a adoptării în 2016 de către guvern a unei strategii de dezvoltare economică - „Strategia pentru Dezvoltare Responsabilă”, el devenind astfel un instrument pentru atingerea obiectivelor stabilite prin această strategie.
La noi, guvernul nu are nici măcar creionată o asemenea strategie care să identifice domeniile prioritare şi liniile de acţiune, astfel încât obiectivele prioritare ale fondului de investiţii pomenit de premierul Orban ar fi greu de definit în aceste condiţii.
Cum funcţionează PFR
Citește pe Antena3.ro
În primul rând trebuie spus că nicio companie de stat nu este inclusă în PFR. Sursele de finanţare ale fondului sunt: bugetul de stat, fondurile UE, emiterea de obligațiuni, capitalul diverselor instituțiile componente (cum ar fi Banca Poloneză de Dezvoltare - BGK, Agenția de Dezvoltare Industrială - ARP, Compania de Asigurare a Creditelor de Export - KUKE, Agenția pentru Investiții și Comerț - PAIH, Agenția pentru Dezvoltarea Afacerilor – PARP etc.). Fondul este condus de un Consiliul de Supraveghere format din membri independenți, condiție negociată la vremea înfiinţării cu Eurostat, iar Comitetul de investiții, cel care decide plasamentele care se fac, este independent, membrii săi fiind selectaţi printr-un proces de recrutare extrem de strict. PFR funcționează ca o umbrelă sub care activează mai multe fonduri de investiții (Fondul de Investiții în Infrastructură, Fondul de Dezvoltare Internațională, Fondul de Investiții Municipale etc.) care investesc direct, achiziționând participații în proiecte în schimbul finanțărilor acordate. Criteriile de selecţie a acestor proiecte sunt foarte riguroase. O altă metodă de investiții aplicată de PFR este asocierea cu diverse fonduri de investiții. Practic, prin această metodă PFR selectează un fond de investiții care, la rândul său, selectează o companie în care se va investi.
FSID, varianta românească
În 2018, şi guvernul PSD-ALDE de la acea vreme a avut în vedere adoptare modelului polonez pentru înfiinţarea Fondul Suveran de Investiții și Dezvoltare (FSID). Au fost iniţiate discuţii cu reprezentanţii fondului polonez. Chiar şi directorul general al PFR a fost cooptat într-o echipă de specialişti care urma să consilieze Guvernul României la înfiinţarea FSID. Dacă această consiliere s-a materializat sau nu, nici nu mai contează. Cert este însă că în noiembie 2018 Guvernul avea să emită un act normativ privind înfiinţarea Fondului Suveran într-o structură care nu avea nicio legătură cu modelul polonez. El se constituia printr-un aport în numerar de circa două miliarde de euro din partea statului şi prin preluarea participaţiilor sale de la cele mai profitabile companii. În acest fel, statul urma să fie privat de o importantă sursă financiară, dividendele. Pe de altă parte, administrarea Fondului Suveran era supusă unui control politic, fapt de natură să-i afecteze credibilitatea şi performanţele investiţionale. Anul trecut, FSDI a fost desfiinţat.
