NEGOCIERI ASIDUE/Bugetul sărăciei iese din Guvern

Guvernul a aprobat ieri bugetul pe 2009, dar nu-l va trimite în Parlament până nu va fi discutat cu partenerii sociali. În paralel, Executivul a decis şi un set de măsuri pentru susţinerea creşterii economice şi limitarea efectelor crizei. Salariile bugetarilor şi pensiile vor creşte cu 5%, rata estimată a inflaţiei.

Salariile bugetarilor şi pensiile vor creşte cu 5% în 2009, cât reprezintă şi rata inflaţiei, iar majorarea va avea loc în două tranşe: 3% în aprilie şi 2% în octombrie, a anunţat premierul Emil Boc. El a mai spus că în acest an nu vor fi acordate prime bugetarilor şi nu vor fi plătite orele suplimentare. Excepţie ar putea fi profesorii, ale căror salarii ar putea fi majorate mai mult dacă obţin rezultate în  procesul de reformă şi numai prin acordarea unor sporuri bazate de performanţă, negociate cu Ministerul Educaţiei. Premierul a mai anunţat că s-a decis ca pensia minimă să fie de 350 de lei şi că persoanele care nu primesc acum aceşti bani vor lua de la 1 iunie diferenţa până la 300 de lei şi de la 1 noiembrie vor primi restul de bani, astfel încât să ajungă la 350 de lei. Pentru a veni în ajutorul şomerilor şi al firmelor, Guvernul a decis că angajatorii nu vor mai plăti contribuţii de asigurări sociale pentru personalul trimis în şomaj tehnic, plăţi care vor fi acoperite de stat, a anunţat premierul Emil Boc. El a precizat că facilitatea va fi valabilă pe o perioadă de maximum trei luni.

Conform lui Boc, creşterea pensiei până la un minim de 350 de lei este "un ajutor social", iar această majorare va costa 190 de milioane de euro de la buget. Vicepremierul Dan Nica a spus şi el că majorarea cu 5% a pensiilor, cât este prognozată a fi inflaţia, va face ca punctul de pensie să fie 43,2% din salariul mediu şi că un milion de pensionari vor avea creşteri de pe urma acestei măsuri. Guvernul a mai hotărât compensarea cu 90% a medicamentelor pentru pensionarii cu pensie sub 600 de lei, iar banii vor veni din taxa pe viciu. În plus, Executivul va susţine cu 50% formarea profesională din suprataxarea produselor de lux şi a jocurilor de noroc. Definirea a ceea ce înseamnă produse de lux trebuie să o aşteptăm până la finele lunii martie, când va fi înscrisă în Codul Fiscal.

WALL STREET BUGETAR
Ministrul Finanţelor a arătat şi dezmăţul din sectorul public de salarizare, precizând că ponderea salariului de bază în totalul cheltuielilor cu personalul a scăzut de la 55% la 48%, iar celelalte cheltuieli au urcat de la 27% la 33%. Mai pe şleau, primele şi bonusurile au crescut într-un ritm ameţitor. Conform datelor lui Pogea, salariile au urcat cu 79% din 2005, în vreme sporurile au crescut cu peste 130%, iar premiile şi orele suplimentare au urcat cu peste 200%. De aceea, Guvernul a hotărât tăierea primelor şi bonusurilor, dublată de faptul că orele suplimentare nu vor mai fi plătite, în schimbul lor primindu-se zile libere. Pogea a mai menţionat că pensiile şi contribuţia la bugetul Uniunii Europene, care sunt cheltuieli obligatorii pentru Cabinet, costă 18,7 miliarde de euro.

Suma este apropiată de cea cu care se va administra în 2009 România, de 22,4 miliarde de euro, bani cu care trebuie plătite bunurile, serviciile şi personalul. Personalul care va lucra cu fonduri europene va primi sporul de 75% doar dacă se vor atrage la buget sumele prognozate (1,6% din PIB – 2,3 miliarde de euro), iar dacă nu au performanţe vor primi doar salariul minim pe economie. În privinţa creşterii personalului administrativ, ministrul Pogea a prezentat date care se bat cap în cap cu cele oferite câteva minute mai devreme de vicepremierul Nica. Dacă la Pogea din 2005 s-au ocupat 162.000 de posturi în administraţie, iar România a atras 203 milioane de euro din fondurile de postaderare, la Dan Nica din 2005 au fost angajaţi în administraţie 215.000 de oameni, iar ţara noastră a atras 188 de milioane de euro din fonduri structurale. "Cheltuielile de personal au fost scăpate de sub control în România. Prima măsură e să le aducem la o limită decentă", a spus Gheorghe Pogea, menţionând că, în acest ritm, în câţiva ani vom ajunge să dăm tot bugetul pe salariile bugetarilor.

INFRASTRUCTURA, O PRIORITATE
Bugetul total se ridică la 51 de miliarde de euro, a anunţat Boc. El a spus că 20% din această valoare va merge către infrastructură, care are menirea să fie motorul creşterii economice prognozate la 2,5% din PIB.  Este vorba despre 10 miliarde de euro, bani care vor fi folosiţi atât pentru autostrăzi, cât şi pentru modernizarea infrastructurii locale şi feroviare etc.

Varianta preliminară de buget prevede plafonul maxim de cheltuieli de 33% din PIB, iar veniturile bugetare sunt anticipate la 31% din PIB, deci deficitul bugetar se menţine la 2% din PIB. Pentru fundamentarea bugetului pe 2009, Finanţele au o proiecţie de curs de aproximativ 4 lei/euro. O altă măsură luată de Guvern este majorarea contribuţiilor de asigurări sociale cu 3,3 puncte procentuale, revenind la nivelul aplicat în primul semestru al anului 2008, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Pogea. Ministrul a ţinut să precizeze că UE va sancţiona ţările care au depăşit limita de 3% din PIB din alte cauze, în afara crizei. "În perioada imediat următoare, ţările cu deficit excesiv vor fi supuse unor proceduri de verificare. Dacă se demonstrează că a fost din cauza crizei (deficitul – n.r.), vor avea înţelegere, dacă nu, vor suporta consecinţe", a precizat Pogea. Tot în cadrul cheltuielilor cu infrastructura, Dan Nica a inclus şi construcţia sau reabilitarea de drumuri judeţene sau comunale, ce va înghiţi 1 miliard de lei, alimentarea cu apă şi realizarea de canalizări în 1.150 de localităţi, care vor arde 470 de milioane de lei, precum şi investiţii pentru modernizarea termocentralelor, în cuantum de 470 de milioane de lei.

"GREAUA MOŞTENIRE" ADUCE AUSTERITATE
Vicepremierul Dan Nica a declarat că toate ministerele vor primi mai puţini bani din cauză că actualul Guvern trebuie să plătească datoriile de aproape două miliarde de euro lăsate de Guvernul Tăriceanu. "Am fi fost într-o situaţie mult mai bună dacă n-am fi fost nevoiţi să luăm bani şi de la salarii şi pensii şi investiţii ca să plătim două miliarde de euro datoriile anului trecut, pe care cu atâta graţie ni le-a lăsat fostul Guvern şi care trebuiesc plătite pentru că băgăm în faliment 100.000 de oameni", a declarat Nica, explicând constrângerile financiare ale construcţiei bugetare. Nica a mai spus că până în februarie trebuie plătite serviciile firmelor care au reparat şcoli, spitale, drumuri şi care riscă să intre în faliment. Nica a acuzat fosta conducere a Ministerului Mediului că a abandonat "între toaletă şi chicinetă" sute de proiecte depuse de întreprinderile mici şi mijlocii şi care sunt descoperite acum, când solicitanţii ajung la minister pentru a afla ce s-a întâmplat cu proiectele lor. El a apreciat că acest lucru a caracterizat o guvernare "fără nici un fel de responsabilitate, ruşinoasă, de altfel".

Replica lui Tăriceanu nu a întârziat să apară. Fostul premier a declarat că facturile din 2008 neachitate de Guvernul PNL nu au legătură cu bugetul pe 2009, susţinând că actualii guvernanţi nu fac decât să-şi justifice propria incompetenţă încercând să invoce "greaua moştenire". "Observ această permanentă confuzie pe care actualii guvernanţi o fac din necunoaştere că, chipurile, aceste datorii neachitate ar influenţa într-un fel bugetul pe 2009. Facturile pe 2008 şi bugetul pe 2009 sunt două chestiuni separate. Ceea e discută ei este o problemă legată de Trezorerie. Dânşii fac o confuzie extrem de gravă, care dovedeşte incompetenţa lor. Când discutăm despre facturi neachitate, trebuie să înţelegem că anul bugetar nu se încheie simplu la 31 decembrie, ci în lunile următoare, ianuarie şi februarie", a adăugat Tăriceanu.

Guvernul creşte taxele în 2009 ca să dea stimulente economice de abia în 2010

Guvernul va creşte cu 3,3% contribuţiile la asigurările sociale în 2009, va creşte accizele la tutun şi alcool, în timp ce o parte din cele 10 măsuri anticriză se vor aplica fie din 2010, fie peste câteva luni.  În acelaşi registru, Guvernul a decis tăierea sporurilor, a plăţii orelor suplimentare şi pachetelor de stimulente pentru toţi bugetarii, dar a lăsat o portiţă deschisă pentru cei din educaţie, doar dacă sectorul va fi reformat şi va avea performanţe. Sindicatele au precizat deja că nu sunt de acord cu majorarea salariilor cadrelor didactice cu 5%, la care să se adauge sume suplimentare condiţionate de derularea procesului de reformă şi de restructurarea sistemului, şi ameninţă cu proteste. Astfel, neimpozitarea profitului reinvestit va fi aplicabilă numai din 2010, după cum a recunoscut Gheorghe Pogea, în vreme ce pentru compensarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) de plătit cu sumele de rambursat de la stat din TVA va trebui să se modifice Codul Fiscal. Pogea a anunţat însă că aceasta se va face conform legii, astfel că termenul de definitivare este până la 31 martie 2009, iar aplicarea sa încă nu se ştie. Ministrul a mai spus că, deşi patronatele au cerut plata TVA la încasare şi ar fi avut un impact mic, Guvernul nu şi-a permis să aibă un risc de scădere a veniturilor din moment ce TVA are ponderea cea mai mare la constituirea bugetului. Premierul Emil Boc a anunţat şi el că e prioritară plata datoriilor statului către companii, care totalizează 7,7 miliarde de lei. Primul-ministru a mai spus că CEC şi Eximbank vor fi capitalizate, CEC primind o infuzie de 250 de milioane de euro pentru a constitui un fond din care să se crediteze întreprinderile mici şi mijlocii (IMM). De asemenea, a fost constituit Fondul de Contragarantare pentru IMM-uri. Pentru stimularea exporturilor, se vor da aceiaşi bani ca în 2008, iar programul Rabla va fi extins. Dacă până acum se acceptau maşini vechi de doar 12 ani, după noile reglementări vor fi de 10 ani, în timp ce suma care se dădea va creşte de la 3.000 la 3.800 de lei. Şi numărul de autoturisme pentru acest an va creşte cu 50%, de la 40.000 la 60.000. Boc a mai spus că veniturile agenţiilor guvernamentale şi ale instituţiilor publice vor fi trecute în bugetul general consolidat, astfel că acestea vor primi fonduri în funcţie de interesul general.

Anul 2009, în cifre oficiale

Produsul Intern Brut  -  144,7 miliarde de euro
Venituri  -  31,63%
Fonduri preaderare   -  0,79% din PIB
Fonduri structurale  -   0,88% din PIB
Deficit  -  2%
Buget  -  51,16 miliarde de euro
Accelerarea accizării şi creşterea CAS  -   1,3% din PIB
Curs   -   4 lei/euro
Creştere economică  -  2,5%
Inflaţie  -  5%
Salariul mediu   -  1.693 de lei
Investiţii infrastructură   -  10 miliarde de euro
Cheltuieli cu pensii şi bugetul UE   -  18,7 miliarde de euro
Facturi de plătit  -   7,7 miliarde de lei
Compensare combustibili CET-uri  -   480 milioane de lei
Ajutoare încălzire pentru populaţie  -  183 de milioane de lei
Reducerea cheltuielilor cu personalul  -  20%
Evaziunea fiscală din 2008 pe TVA  -    28 de miliarde de lei
Creşterea datoriei publice în 2008   -  16,4 miliarde de lei
Creştere pensii   -  5%
Creşterea salariilor  -  5%
Bugetul Educaţiei  -  6% din PIB