Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Romania are de gand inceperea lucrarilor de explorare a rezervelor sale de gaz de sist in cadrul unui demers destinat sa asigure independenta energetica, in pofida protestelor locale privind riscurile si a ingrijorarilor de la nivel european privind tehnologia utilizata, scrie New York Times.
Cateva companii petroliere au si-au aratat interesul in privinta potentialului ridicat. Conform unei evaluari a ''US Energy Information Administration'', Romania, Bulgaria si Ungaria ar putea detine impreuna aproximativ 538 de miliarde de metri cubi in rezerve de gaze de sist recuperabile din punct de vedere tehnic.
Chevron a obtinut din 2010 concesiuni in Romania, acoperind o suprafata combinata de 870.000 hectare, in campiile din est si regiunea de coasta a Marii Negre a tarii. Dupa prospectarea de suprafata, compania intentioneaza sa demareze o campanie de foraj de explorare in acest an.
"Cred ca cetatenii din Romania ar dori sa stie daca aceste resurse exista in tara lor", a declarat intr-un interviu pentru ziar Thomas Holst, country manager al Chevron. "Este de importanta strategica pentru Romania sa dezvolte securitatea energetica", a precizat el. "Ne aflam in primele zile de activitate. Nu au fost forate puturi. De aceea este esential sa se efectueze o explorare standard de gaze naturale", a precizat el.
Planurile Chevron au declansat proteste din partea unor organizatii de mediu si politicieni locali, releva ziarul american.
Proteste la Barlad, interdictie in Bulgaria
La Barlad, un oras sarac din punct de vedere economic, 2.000 de localnici s-au reunit in luna martie in cadrul unei rare demonstratii impotriva activitatilor planificate in zona, potrivit New York Times. Economia regiunii, afectata de pierderea industriei grele de la caderea comunismului in 1989, ar putea beneficia de pe urma investitiilor mari pe care le-ar aduce dezvoltarea gazelor de sist. Potrivit Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale din Romania (ANRM) forajul de explorare in regiunea Dobrogea, pe coasta Marii Negre, ar putea aduce investitii de peste 80 de milioane pe o perioada de patru ani. Cu toate acestea, protestatarii de la Barlad au declarat ca sunt ingrijorati cu privire la potentialul efect asupra mediului local.
Citește pe Antena3.ro
In tara vecina, Bulgaria, Parlamentul, sub presiunea unor protestatari, a impus o interdictie in ianuarie privind fracturarea hidraulica - tehnologia utilizata pentru a extrage gaze naturale din sisturi. Interdictia a provocat anularea autorizatiei de explorare in Bulgaria pentru Chevron.
Oganizatiile de mediu vad riscuri mai mari decat beneficiile
Ecologistii din Romania spera ca Bucurestiul sa urmeze exemplul bulgar. "Nu vrem ca explorarea gazelor de sist sa continue, din cauza metodei folosite, care este singura disponibila in acest moment", a declarat intr-un interviu Miruna Ralea, directorul executiv al asociatiei de mediu Alma-Ro din Bucuresti. "Fracturarea hidraulica este puternic poluanta si, in opinia noastra, riscurile sunt cu mult mai mari decat beneficiile", a adaugat Ralea, mentionand pericolul de poluare a terenului arabil, scurgerile chimice si folosirea imensa si poluarea resurselor de apa.
Activistii romani nu lupta impotriva Chevron, ci impotriva guvernului, a declarat Ralea, deplangand "o lipsa de transparenta si de informare" cu privire la programele de explorare planificate. Contractele dintre Chevron si autoritati au fost clasificate ca secret, a spus ea.
Alexandru Patruti, seful ANRM, nu a fost disponibil pentru a raspunde la intrebari referitoare la operatiunile privind gazul din sisturi, in pofida apelurilor repetate, subliniaza New York Times. Intr-un interviu pentru media locale, la inceputul acestei luni, el a declarat insa ca gazele neconventionale sunt o resursa pe care niciun stat sau companie nu-si pot permite sa o neglijeze. El a precizat ca stadiul actual este cel al inceputului unei perioade in care se vor studia rocile ce contin rezerve neconventionale, adaugand ca un studiu realizat de cercetatori romani examineaza informatii geologice de arhiva pentru a fi in masura sa se determine ce rezerve ar exista.
In ceea ce priveste efectul pe care operatiunile privind gazele de sist l-ar putea avea asupra mediului, Patruti a apreciat ca exploatarea oricarei resurse minerale este un proces care are un impact asupra mediului, dar acest impact poate fi controlat si redus la minimum prin respectarea bunelor practici si a reglementarii ulterioare a operatiunilor de efectuat.
Ce spune un expert independent
Potrivit lui Pierre Thomas, profesor la ''École Normale Supérieure'' din Lyon, fracturarea hidraulica este 'relativ sigura', dar numai daca forajul este precedat de studii costisitoare, iar operatiunea este monitorizata cu atentie. Totusi, "tocmai in aceasta consta problema, avand in vedere numarul foarte mare de forari si faptul ca companiile sunt atente sa faca cat mai multe economii posibil", a adaugat el.
In afara de efectele obisnuite legate de orice activitate industriala, Thomas a subliniat posibila contaminare a acviferelor profunde de catre substantele chimice utilizate in acest proces si metalele grele eliberate in timpul fracturarii hidraulice. In orice caz, "mai devreme sau mai tarziu, rezervele de petrol, gaze si carbune vor seca", a adaugat Thomas. "Cursa pentru gazele de sist impinge acest moment inevitabil departe, dar nu ajuta la evitarea lui", a precizat el. Exploatarea gazelor de sist amana pur si simplu schimbarea strategica catre energia regenerabila, spune el.
Raport PE: exista limiari in legislatie
Un raport comandat de Parlamentul European in 2011, cu privire la efectele gazelor de sist si productiei de petrol de sist asupra mediului si sanatatii umane, a estimat riscurile pentru mediu si cantitatea de emisii de gaze cu efect de sera si a a evaluat cadrul european de reglementare.
"Ori de cate ori explorarea si productia de combustibili fosili neconventionali au fost facute la o scara relevanta, au avut un efect asupra mediului", a declarat Uwe Albrecht, seful companiei de energie si consultanta de mediu Ludwig-Bölkow-Systemtechnik din Germania, unul dintre autorii a raportului. "Avand in vedere ca implica in general prelucrarea unor cantitati considerabil mai mari de material, precum si un consum mai mare de energie si apa, impactul global va fi mai mare decat pentru sondele conventionale de petrol si gaze".
Raportul a aratat, de asemenea, lacune in reglementarile existente, cum ar fi pragul pentru Evaluarile Impactului asupra Mediului care urmeaza sa fie efectuate cu privire la activitatile de fracturare hidraulica. 'In prezent, pragul este stabilit mult deasupra oricaror potentiale activitati industriale de acest gen si prin urmare ele nu sunt acoperite de reglementari corespunzatoare', a afirmat Albrecht.
UE nu are o pozitie unitara privind fracturarea hidraulica, noteaza ziarul american. Tinand la independenta energetica fata de Rusia, Polonia, de exemplu, s-a opus cererilor privind o legislatie europeana restrictiva asupra gazelor de sist.
"Intelegem preocuparile legate de explorarile de gaze din formatiuni bituminoase din Romania', a declarat Holst de la Chevron. Totusi, a spus el, niciun caz de contaminare a apelor subterane nu a fost legat de productia de gaze de sist de cand s-a folosit pentru prima data fracturarea hidraulica in SUA, la o scara industriala, in 1970. 'Pe masura ce vor fi prezentate mai multe informatii, oamenii vor fi capabili sa ia o decizie in cunostinta de cauza", a adaugat el.
Intr-un discurs recent, presedintele roman, Traian Basescu, le-a raspuns criticilor gazului de sist. Citand SUA si Polonia care are cele mai mari rezerve estimate in Europa, drept exemple, el a indemnat Romania sa-si reduca dependenta de import.
In contextul in care anul acesta au loc alegeri legislative si locale, subiectul a generat o dezbatere politica aprinsa si a reinviat argumente despre alte proiecte miniere internationale indelung blocate, releva ziarul american.
"Romania este vazuta din strainatate ca o tara in care totul este posibil si nu fara un motiv", a spus Ralea, aratand cu degetul spre legaturile neclare dintre mediul de afaceri si lideri politici, noteaza in final New York Times.
