Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Spargerea Hidroelectrica, transferul Transelectrica la Ministerul de Finanțe dar fără Dispeceratul Energetic șI fără OPCOM, accesul garantat în piață pentru complexurile Oltenia șI Hunedoara si mutarea sediilor Transgaz șI Romgaz La București. Plus proiectul de spargere a Regiei de ActivitățI Nucleare.
Acesta este “palmaresul” lui Constantin Niță, ministrul delegat pentru Energie, în doar câteva luni de la preluarea mandatului. Dar să le luăm pe rând. Ideea spargerii Hidroelectrica a fost anunțată de Niță în luna februarie. Oficialul preciza atunci că va fi reluat statul va relua proiectul de reorganizare a sectorului de producţie de energie electrică, vizând crearea de companii puternice la nivel regional, care să utilizeze un mix de resurse. Acesta a fost un proiect promovat de guvernele PDL șI care a ajuns într-un punct mort după ce sindicaliștii șI Fondul Proprietatea au câștigat în instanță mai multe procese șI au blocat divizarea Hidroelectrica. Ulterior, la presiunile Fondului Monetar Internațional (FMI), statul a renunțat la idee. Între timp s-a schimbat guvernul iar Hidroelectrica a intrat în insolvență. Iar divizarea nu poate avea loc în acest timp, când singurul în măsură să ia hotărâri cu privire la companie este administratorul judiciar Euro Insol.
Dispeceratul buclucaș
Transferul Transelectrica la ministerul Finanțelor este o altă poveste tipic românească. România trebuie să transfere atât transportatorul de electricitate cât șI pe cel de gaze în subordinea altei unitățI administrative pentru a respecta Pachetul 3 din legislația europeană. Simplu spus: companiile care gestionează rețelele trebuie să răspundă unei alte structuri din stat decât celei care deține producătorii, furnizorii șI distribuitorii de energie șI gaze. Or, Niță vrea să transfere Transelectrica făra a include șI Dispeceratul Energetic Național șI OPCOM, piața energiei, care ar rămâne mai departe sub autoritatea ministerului său. Asta ar încălca mai departe directivele europene, deoarece Dispeceratul Energetic este cel care gestionează activitatea pe rețele. În mod ciudat șI Transgaz are un dispecerat, însă transportatorul de gaze va ajunge la Finanțe cu tot cu dispeceratul de gaze. Cu OPCOM problema e alta: dacă acesta va fi extras din componența Transelectrica atunci e o problemă de proprietate. ȘI asta pentru că societatea are acționari pe bursă, plus Fondul Proprietatea. Ceea ce înseamnă că aceștia trebuie să primească despagubiri juste în cazul în care proiectul merge mai departe.
Mutarea Transgaz șI Romgaz
Mutarea Romgaz șI Transgaz la București reprezintă un alt scandal. Autoritățile doresc acest lucru deoarece companiile sunt implicate în proiecte regionale, precum gazoductul Nabucco sau exploatările din Marea Neagră, însă un transfer total ar lăsa Mediașul șI Sibiul fără taxele locale plătite de aceste două companii. După ce recent mai multe mii de oameni au protestat la Mediaș împotriva măsurii, reprezentanții statului au venit cu altă idee: se mută doar câțiva directori, în timp ce locurile de muncă din mediaș șI taxele locale rămân pe loc.
Preluarea cu prioritate în sistemul energetic a curentului electric produs de către Complexurile Energetice Oltenia șI Hunedoara este o altă măsură contestată. În primul rând Executivul a aprobat hotărârea fără s existe vreun fel de dezbatere publică pe marginea sa. Măsura este fără precedent șI va duce la preluarea energiei scumpe, ceea ce înseamnă că în final consumatorii vor fi afectațI de scumpiri. Problema este că cele două companii de stat sunt afectate de către producția mare din centralele eoliene, concomitent cu scăderea consumului. De Complexul Hunedoara depinde toată Valea Jiului, în vreme ce de Complexul Oltenia depinde județul Gorj, compania de stat având 20.000 de salariați.
RAAN, spartă pe bucăți
O altă companie de care depinde o mare parte a unui județ este însă pe cale să se dizolve. Este vorba de Regia Autonomă de Activități Nucleare (RAAN). Aceasta va ceda Complexului Oltenia termocentrala Halânga în contul datoriilor de 110 milioane de lei. De asemenea, una din cele două linii de producție a apei grele va fi pusă în conservare, din moment ce statul a produs deja atâta apă grea cât să-I ajungă la consumul actual pentru câteva zeci de ani. Problema e că statul nu a mai găsit investitori pentru reactoarele 3 șI 4 de la Cernavodă, proiect de 6 miliarde de euro, iar acum a rămas cu apa grea pe stoc. În Rezervele statului se află acum 900 de tone de apă grea, în care a investit 300 de milioane de euro.
Concomitent, Sucursala Cercetări Nucleare (SCN) Piteşti şi Sucursala de Inginerie Tehnologică pentru Obiective Nucleare (SITON) Bucureşti, ambele din cadrul RAAN, se vor comasa într-o regie separată de cercetare şi proiectare.
Citește pe Antena3.ro
