Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Programul de guvernare al Cabinetului Viorica Dăncilă, care va fi astăzi supus votului în plenul reunit al Parlamentului, conţine foarte puţine schimbări comparativ cu cel al Guvernului Tudose. În afara faptului că se elimină taxa de solidaritate, alte modificări notabile nu sunt. Însă, în ciuda promisiunilor super-optimiste preluate din celelalte programe ale PSD, se remarcă amânarea unor măsuri care erau prevăzute pentru acest an. Reducerea TVA de la 19% la 18%, neimpozitarea venitului pentru medici, eliminarea impozitului pentru utilaje agricole, adoptarea Legii sănătăţii au fost amânate cu un an. Alte termene au fost devansate. Astfel, majorarea pensiei minime de la 520 lei la 640 lei va avea loc de la 1 iulie, şi nu de la 1 ianuarie, la fel şi desemnarea localităţilor unde se vor construi cele opt spitale regionale. De asemenea, Codul Economic al României se va definitiva la sfârşitul acestui an, deşi avea termen iniţial 1 iulie. Alte măsuri au rămas în aer, cum ar fi eliminarea impozitului pe dividende sau impozitul pe venitul global.
Şi totuşi, dacă ar fi să credem tot ce scrie în programul de guvernare, în 2020 România ar fi o ţară înfloritoare, cu oameni prosperi. Am fi a 13-a economie a UE, luând faţa grecilor şi portughezilor...
Salariul creşte cu 100 de lei
Salariul minim net va crește anual cu 100 lei, astfel încât în 2020 acesta să fie mai mare decât echivalentul a 300 euro. Se va introduce salariul minim pentru cei cu studii superioare. Acesta se va majora, anual, cu 150 lei, net. Procedura este similară cu cea din toate ţările dezvoltate din Europa: Franţa, Germania, Italia, Olanda, se arată în programul de guvernare. “Astăzi, în România munca este răsplătită cu 34% din totalul valorii producţiei obţinute, în timp ce capitalul, adică alocarea pentru profit şi recuperarea investiţiei, primeşte 56%. Ţinta pentru 2020 o reprezintă depăşirea pragului de 40% pentru plata muncii din total producţie. În Europa, media este de aproape 50%", se precizează în documentul citat.
În programul de guvernare al Cabinetului Tudose se făcea referire la salariul minim brut, nu la cel net. Acolo se prevedea că salariul minim brut în România va fi de 2.000 lei în 2018, 2.200 lei în 2019 şi 2.400 lei în 2020. Pentru cei cu studii superioare salariul minim era prevăzut să ajungă la 2.300 lei în 2018, 2.640 lei în 2019 şi 3.000 lei în 2020.
Citește pe Antena3.ro
Impozite 0 în agricultură
Policile agricole presupun acordarea în timp util a subvențiilor pentru agricultură în următorii patru ani, cu un impact de nouă miliarde de euro, finanţare din Fondul European de Garantare Agricolă. Refacerea şi extinderea sistemului de irigaţii presupune reabilitarea a 86 de amenajări de irigaţii până în 2020, deservind două milioane de hectare, proiecte cu alocări de 1,3 miliarde de euro. Se introduc facilităţi pentru fermierii români precum eliminarea impozitului pe terenurile agricole lucrate, impozit zero pentru tractoare și utilaje agricole, cadastrarea, de către stat, a tuturor terenurilor agricole până în anul 2020, reducerea cotei de TVA de la 9% la 5 % pentru îngrășăminte şi pesticide sau semințe şi alte produse destinate însămânțării sau plantării. Se va revizui legislația din agricultură cu privire la achiziționarea terenurilor, cu obligativitatea utilizării terenurilor agricole pentru desfășurarea activităților agricole, de către proprietarii acestor terenuri, fie în regim de exploatare directă, fie prin încheierea contractelor de arendare şi stabilirea unui termen pentru revânzarea terenurilor agricole.
Mirajul fondurilor europene
O mare parte din creșterea economică a României în următorii trei ani este bazată pe succesul atragerii de fonduri europene. În niciun an din perioada 2007-2011 și 2016 nu s-a depășit procentul de 2% absorbție fonduri europene. Singura perioadă în care s-au atras peste 78% din fondurile europene a fost 2012-2015, iar în 2017 s-a reușit o absorbție de 11%. Guvernul își propune accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru a ajunge la o rată de 72,5% (peste 30 miliarde euro) până la 31 decembrie 2020 și 100% până la 31 decembrie 2023. Se doreşte în acest sens simplificarea formularelor și a documentelor ce trebuie depuse pentru accesarea fondurilor europene, precum și prin reducerea timpilor de așteptare pentru aflarea rezultatului, până la o săptămână sau chiar o zi în unele cazuri. Aceste sume, împreună cu investițiile din FSDI și cele din Bugetul General Consolidat vor fi prioritizate, astfel încât să contribuie la reducerea cu 15% a decalajului rural - urban.
Fondul Suveran, un colos de stat
Guvernul Dăncilă promite înfiinţarea unui Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), cu o valoare de peste 10 miliarde de euro. Acesta va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile. Scopul fondului va fi acela de a dezvolta afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susțină economic. Programul estimează că peste opt miliarde de euro vor intra în economia României în următorii trei ani prin FSDI. Fondul va duce, printre altele, la apariția a numeroase fabrici în agricultură și industrie, dar și la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Șantierul Naval Constanța, CEC, Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-și poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziționeze noi capacități: flotă de avioane, nave, garnituri de tren. Cele mai mari investiții ale FSDI în următorii trei ani se vor realiza în sănătate - 3,5 miliarde de euro pentru construcția unui spital republican și a opt spitale regionale. Alături de FSDI, se va crea un Fond Național de Dezvoltare (FND), care va cuprinde companii unde statul deține participații și care în prezent sunt administrate de AVAS. Ca urmare a acestor reglementări, Transelectrica și Transgaz vor fi administrate și deținute de FND, iar Hidroelectrica și Romgaz, de către FSDI. AVAS se desființează.
Vom avea numai 10 taxe
Populaţia va plăti cel mult 10 taxe, generale, dintre care CASS, CAS, impozitul pe venit, impozitul pe teren, impozitul pe bunuri imobile, impozitul pe maşină etc. Toate celelalte taxe, tarife şi comisioane vor fi eliminate sau comasate. Pentru agenţii economici, numărul taxelor fiscale şi nefiscale (cu aplicare generală) va fi de maximum 40, se arată în programul de guvernare.
ANAF se informatizează. Autorităţile promit că nu va mai exista nicio taxă care să nu poată fi plătită online, iar numărul de formulare solicitate de ANAF va fi redus astfel încât cei care au venituri independente vor depune un formular pe an, iar IMM-urile - cinci.
SIMPLIFICARE. Includerea tuturor legilor care vizează domeniul economic într-un pachet legislativ unitar ce va fi pus gratuit la dispoziția tuturor agenților economici și persoanelor fizice care desfășoară activități independente. Se va numi Codul Economic al României și va cuprinde Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Legea de Înființare a Societăților Comerciale, Legea Evaziunii Fiscale etc.
Punctul de pensie “sare” în 2020
Şi punctul de pensie va creşte în fiecare an, însă cu valori diferite. Astfel, în 2018 punctul de pensie va fi 1.100 lei, în 2019 va fi 1.265 lei, iar în 2020 va ajunge la 1.775 lei.
În programul de guvernare al cabinetului Tudose erau stabilite clar datele de la care se va produce creşterea. “ La 1 iulie 2018 punctul de pensie va fi 1.100 lei, la 1 aprilie 2019 punctul de pensie va fi 1.265 lei, la 1 aprilie 2020 punctul de pensie va fi 1.400 lei și la 1 octombrie 2020 punctul de pensie va fi 1.775 lei”.
IMM-urile şi Legea lobby-ului
Politicile de sprijin al IMM-urilor prevăd dezvoltarea Agenţiilor Regionale de Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului, în perioada 2018-2019. Sumele necesare vor fi asigurate din fonduri nerambursabile, în limita a 5.000.000 euro/an pentru opt agenţii. Se doreşte continuarea programului Romania Start-up Nation, cu 10.000 de start-up-uri pe an şi 200.000 euro/proiect. Se are în vedere Strategic Invest Romania - Program de ajutor de stat pentru susţinerea investițiilor strategice ale antreprenorilor autohtoni, între 2018-2019, cu minimum două milioane de euro/proiect, prin acordarea unui grant din valoarea investiţiei. De asemenea, se doreşte crearea Programului Naţional de Dezvoltare a Antreprenoriatului–PNDA, pentru perioada 2018-2020, prin înfiinţarea a cel puţin unui incubator/parc industrial/parc tehnologic la nivel local. Se urmăreşte, în intervalul 2018-2020, înfiinţarea liceelor de antreprenoriat, dar şi un program de susținere, în parteneriat public-privat, a școlilor profesionale și de meserii. Totodată, se va adopta Legea lobby-ului, astfel încât mediul de afaceri să nu mai fie organizat în cercuri, unele mai apropiate de centre de putere, iar altele dezavantajate.
Prevederi noi şi vechi. Termene amânate
În programul de guvernare al Cabinetului Dăncilă se mai regăsesc următoarele măsuri, majoritatea preluate de la precedentele două programe de guvernare, dar amânate sau, mai rău, fără date clare de realizare.
· Guvernul va propune scăderea cotei TVA de la 19% la 18%, începând cu 1 ianuarie 2019;
· Până la 1 iulie 2018 va fi făcută publică strategia de reorganizare a instituțiilor statului;
· Creșterea alocării de bani la 1.400 lei/lună/persoană pentru cazarea în locuințe, cămine, pensiuni pentru bătrâni administrate privat, începând cu 2019;
· Creșterea indemnizaţiei sociale minime la 640 lei de la 1 iulie 2018;
· Începând cu 2019 se propune extinderea neimpozitării venitului și pentru medici;
· Eliminarea impozitului pe dividende (fără termen de aplicare);
· Familiile vor fi încurajate să aibă și să crească cât mai mulți copii prin acordarea a 1.600-1.800 lei/an pentru fiecare copil;
· Atingerea ţintei de 70% în privinţa ratei de ocupare a forţei de muncă pentru grupa de vârstă 20-64 ani;
· Majorarea plafonului pentru plata TVA de la 220.000 lei, în prezent, la 300.000 lei;
· Începând cu 2018 se vor emite titluri de stat pentru populație, în moneda locală;
· Atragerea de investitori pentru construirea reactoarelor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă, precum şi realizarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti;
· Adoptarea Legii turismului, reabilitarea infrastructurii de acces în staţiunile turistice şi zonele cu impact turistic semnificativ;
· Analiza de oportunitate a reintroducerii impozitului pe venitul global (IVG) la nivelul persoanei fizice.
