NORME DE CREDITARE/Fişele fiscale vor rămâne

Când am aprobat raportul am avut o convenţie, şi am stabilit că după trei luni de aplicare vom face o analiză. Acest Regulamnet are două părţi, măsuri de creditatre sănătoasă – pe care, cred, că nu-l vom revizui. Este limpede că prima cerinţă este validarea venitului, prin fişa fiscală. Poate că vom discuta, matricea, care în final, după multe calcule, îţi dă care este gradul de îndatorare, a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorul BNR, care a precizat că face aceste declaraţii în nume personal.

GARANŢII
El a mai precizat că va deveni foarte importantă garanţia imobiliară. “Întrebarea este cu ce casă garantezi, cu cea de vacanţă, cu cea de investiţie, sau cu casa în care locuieşti? Experienţa din SUA ne-a arătat că au devenit garanţii slabe casele de vacanţă şi cele de investiţii, însă casa în care locuieşti e o garanţie tare. Şi aici se va discuta”, a declarat Vasilescu la seminarul EU-COFILE, organizat de Alpha Bank, BNR şi Asociaţia Română a Băncilor. El a mai precizat că nimeni nu poate să spună care va fi rezultatul, mai ales că nu Regulamentul 11 a complicat creditarea, ci blocajul psihologic.

Pe de o parte, banca nu ştie ce se va întâmpla cu un solicitant de credit, care astăzi se califică la un grad de îndatorare de 45%, dar mâine poate e şomer. Trăim într-o lume în schimbare care ridică stavile împotriva creditării.

PRETENŢII
Bancherii vor ca banii din Trezorerie să fie introduşi în circulaţie pentru a susţine creditarea, iar valoarea titlurilor de stat şi obligaţiunile municipale să fie scăzută din nivelul rezervei minime obligatorii. Ei cer Guvernului să aibe un plan financiar care să prevadă de ce sume ar putea beneficia în caz că efectele crizei vor fi mult mai mari, pe modelul din ţările europene.

Asociaţia Română a Băncilor  (ARB) a  solicitat Băncii Naţionale, Ministerului de Finanţe şi Guvernului măsuri speciale care să permită fluidizarea creditării. “Propunerile noastre pe care le-am transmis sunt împărţite în trei capitole, măsuri care trebuie soluţionate prin acţiuni ale BNR, altele ale Ministerului de Finanţe şi cele care presupun decizii guvernamentale”, a declarat Radu Gheţea Graţian, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). El a explicat că o parte din rezervă care se eliberează poate fi utilizată prin cumpărarea de titluri şi obligaţiuni de stat. “Ar putea ca rezerva să rămână la aceleaşi niveluri  ca acum, însă să se scadă din ea valoarea titluri sau obligaţiunilor municipale, şi asta ar fluidiza creditarea”, a spus Gheţea. O altă propunere este o eliberare treptată a rezervei minime obligatorii în valută şi trecerea ei în titluri de stat. Rezerva este mare, dar este şi remunerată foarte slab, 4,75% la lei şi 2% la valută.

ARB a cerut un set de măsuri fiscale care ar trebui promovate de Ministerul de Finanţe. “Noi am propus eliminarea TVA la locuinţe, s-a acceptat de către Guvern doar reducerea până la 5% a TVA la prima locuinţă cumpărată”, a mai spus Gheţea. Bancherii au propus şi deductibilitatea fiscală la dobânda de la creditul ipotecar, este motorul care poate ţine economia în mişcare. Bancherii mai doresc ca sumele care sunt în Trezorerie să fie puse în circulaţie. “Banii stau acolo fără dobândă, în sistem socialist. Sunt 40 de bănci în competiţie şi Trezoreria care funcţionează atipic”, spune Gheţea.

REGULI DURE
“Cred că intrăm într-o lume nouă, în care atât băncile, cât şi reglementatorii vor fi mult mai stricţi. Reglementatorii vor cere băncilor să aibă mai mult capital în portofoliu, totul va deveni mult mai strict, la nivel global”, a declarat Michael Massourakis, economistul şef al grupului grecesc Alpha Bank. Salariile în România nu mai pot creşte, aşa cum s-a întâmplat cu 15-20%, pentru că sunt dezechilibre economice şi trebuie luate măsuri. “Analiştii au rămas fără cuvinte, când au aflat de majorarea salariilor la profesori cu 50%. Aveţi deficitul bugetar care va depăşi 3%, lumea se pregăteşte să intre în recesiune şi România ia o asemenea decizie?”, a declarat Massourakis. El a mai precizat că expansiunea creditului România va fi mai mică, de circa 20%, sub targhetul de 30%. Imobiliarul va fi în scădere cel puţin până în anul 2010.

“Dobânda la care se poate împrumuta acum de pe piaţă este de zece ori mai mare, decât în urmă cu un an şi jumătate”, a mai spus Massourakis.