Per total, în perioada 2016 - 2019 verificată de către inspectorii Curţii de Conturi, numărul permiselor pentru pescuitul recreativ eliberate de ARBDD a crescut de circa cinci ori, de la 33.054 în anul 2016 la 185.032 în anul 2019. Motivul principal care a dus la această situaţie a fost interesul crescut al populației pentru practicarea pescuitului, ca urmare a eliminării taxei de eliberare a permiselor, coroborat cu lipsa implementării unor criterii de acordare a acestora prin care să se asigure echilibrul dintre numărul de permise eliberate și resursele acvatice existente. Situaţia a fost însă remediată anul trecut. Potrivit datelor furnizate de ARBDD la solicitarea cotidianului Jurnalul, în 2020 au fost eliberate doar circa 45.000 de permise de pescuit sportiv, ceea ce reprezintă o scădere cu 25% a numărului lor.
Protejarea speciilor de peşti, neglijată
Din verificările efectuate, auditul reține că ARBDD, în calitate de administrator al resursei acvatice vii din rezervaţie, nu a întreprins măsuri de conservare și protejare a resursei acvatice vii existente în perimetrul rezervației, cu excepția unei singure specii aflate în declin (specia șalău) și într-un singur habitat (lacul Razim-Sinoe). Aceste măsuri de conservare trebuiau luate pentru mult mai multe specii de peşte (sturioni, crap, știucă, lin, șalău etc.), ca urmare a supraexploatării, a poluării, a colmatării canalelor.
Nici la ANPA lucrurile nu stau mai bine
O situaţie asemănătoare în ceea ce priveşte eliberarea permiselor de pescuit sportiv s-a înregistrat şi la Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA). Agenţia nu cunoaște care a fost impactul practicării, în perioada 2016-2018, a pescuitului recreativ/sportiv, asupra resurselor acvatice vii, respectiv nu cunoaște numărul posesorilor de permis care au participat efectiv la partide de pescuit și volumul capturilor reținute de aceștia, întrucât în perioada menţionată pescarii recreativi nu aveau obligația raportării capturilor realizate prin intermediul fișelor de captură.
Se pescuieşte mai mult decât este permis
Volumul estimat al capturii ce ar putea fi reținut de pescari în baza permiselor eliberate de ANPA, în condițiile în care toți posesorii de permis pescuiesc o singură zi pe an, ar putea fi de 816.295 kg de pește (163.259 permise eliberate x 5 kg de pește/zi=816.295 kg pește), ceea ce reprezintă o presiune considerabilă asupra resursei de peşte raportată la captura totală admisibilă de 172.800 kg pentru anul 2019, stabilită pentru aceste zone de pe Dunăre şi apele necontractate. “În concluzie, numărul mare de permise eliberate de ANPA pentru fluviul Dunărea și apele necontractate în anul 2019 poate avea consecințe negative asupra stocurilor de pești astfel încât să se ajungă sub limita de siguranță biologică”, se arată în documentul Curţii de Conturi.
Declarativ, cantităţile sunt mai mici decât în realitate
Situaţia înregistrată ca urmare a creşterii excesive a numărului de permise emise de ANPA a fost agravată de faptul că managementul agenţiei nu a efectuat o analiză a cauzelor pentru care nivelul capturilor declarate de pescarii comerciali, în perioada auditată, s-a situat mult sub nivelul capturii totale admisibile. În faţa acestei situaţii, raportul Curţii de Conturi constată faptul că ANPA nu a luat măsuri concrete în vederea diminuării/eliminării riscului de declarare nereală a capturii de pește provenit din pescuitul din apele interioare.
Eliberarea permiselor de pescuit recreativ pentru fluviul Dunărea și apele necontractate, în perioada 2016-2019 a înregistrat o creştere de circa trei ori, de la 52.935 la 163.259.
Capacitatea de pescuit a flotei românești de pescuit marin s-a diminuat substanțial, ca urmare a implementării planului de ajustare a efortului de pescuit, România având repartizată, potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr.1380/2013 privind PCP, cea mai mică limită din Europa a nivelului de pescuit, exprimat în tonaj maxim și putere a motoarelor (kw), respectiv 1.908 GT și 6.356 Kw.
Raport Curtea de Conturi